Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a lansat o platformă publică prin care, pentru prima dată, oricine poate vedea indicatori esențiali privind activitatea spitalelor din România: câți pacienți tratează, cât durează în medie o internare, cum sunt utilizate paturile, cum sunt folosite resursele și unde se situează un anumit spital în comparaţie cu unități similare din țară. Pe scurt care este performanța fiecărui spital public din România.

Citește și: Grevă de avertisment, luni, în toate spitalele din Arad. Peste 700 de angajați din sistem au semnat pentru grevă

O analiză rapidă a noii platformei CNAS a scos în evidență faptul că județul Arad se află pe locul al doilea la nivel național în ceea ce privește gradul de ocupare a paturilor de spital, fiind unul dintre cele doar două județe marcate cu galben pe harta interactivă a CNAS. O realitate care pare greu de crezut dată fiind percepţia generală despre sistemul de sănătate din judeţul nostru.

Aradul, cu grad de ocupare a paturilor de 82,5%

Potrivit datelor disponibile în aplicație, valabile la 31 decembrie 2025 (pe viitor actualizarea va fi făcută lunară, promit mai marii CNAS), Aradul are un grad mediu de ocupare a paturilor de 82,5%, fiind depășit doar de Ilfov (83,5%). În acelaşi timp, Timișul are un grad de ocupare de 72,6%, iar Bihorul de 76,1%, ambele fiind reprezentate cu verde pe harta CNAS, culoare care indică un grad mai redus de ocupare.

Și mai puțin încărcate sunt spitalele din Caraș-Severin, Hunedoara, Alba, Satu Mare, Cluj și Sălaj, județe reprezentate cu albastru, aferent unui grad scăzut de ocupare a paturilor. Niciun județ din România nu apare pe hartă cu culoarea roșie, care ar indica gradul optim de ocupare a paturilor.

Cum se explică poziția Aradului în top 2 naţional

La prima vedere, clasarea Aradului pe locul al doilea în țară poate părea surprinzătoare. Explicația vine însă din structura rețelei spitalicești a județului.

Pe lângă Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad, județul are mai multe spitale dedicate recuperării, bolilor cronice și psihiatriei – unități medicale care, în mod tradițional, înregistrează un grad de ocupare mult mai ridicat decât spitalele pentru pacienți acuți.

De altfel, tocmai aceste spitale ridică media județeană. Cel mai impunător exemplu în acest sens este Spitalul de Psihiatrie Mocrea, unde gradul de ocupare a celor 150 de paturi ajunge la 122%, ceea ce înseamnă că unitatea funcționează peste capacitatea teoretică.

Și celelalte spitale cu profil cronic sau de recuperare înregistrează valori foarte ridicate: Spitalul de Recuperare Neuromotorie „Dr. Corneliu Bârsan” Dezna – 95% (75 de paturi), Spitalul de Psihiatrie Căpâlnaș – 90% (105 paturi), Spitalul de Boli Cronice Sebiș – 83% (92 paturi).

În schimb, spitalele generale din județ au valori apropiate de media națională: Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad cu cele 1.301 paturi are un grad de ocupare de 78%, Spitalul Orășenesc Ineu, cu 117 paturi, are un grad de ocupare de 74%, iar Spitalul Orășenesc Lipova cu cele 112 paturi ale sale, are cel mai scăzut grad de ocupare: 71%. Toate aceste cifre se situează însă peste media națională, care nu ajunge nici la 65%.

(Aradul, în noua platofrmă  CNAS)

Performanțele de la cronici

Problema gradului ridicat de ocupare din spitalele cronice şi a gradului scăzut de ocupare din cele pentru acuţi nu este una nouă. Ea se regăsește constant printre preocupările managerilor de spitale și ale autorităților sanitare, în condiţiile în care evaluarea unităţilor medicale se va face și în funcţie de acest grad. Mai mult, performanțele economice ale unităților medicale sunt, de regulă, mai bune în spitalele de boli cronice și recuperare decât în cele destinate pacienților acuți, tocmai datorită acestor realităţi. Vorbim, însă, de o realitate întâlnită la nivel național, nu doar în județul Arad.

Ce arată noua platformă a CNAS

Președintele CNAS, Horațiu Moldovan, spune că aplicația lansată acum marchează „o nouă etapă pentru transparența sistemului de sănătate”.

„Astăzi lansăm o aplicație care oferă, pentru prima dată, o imagine clară de ansamblu asupra modului în care funcționează sistemul spitalicesc din România. Cu ajutorul acesteia, oricine poate vedea indicatori esențiali ai activității spitalelor: câți pacienți tratează, cât durează în medie o internare, cum sunt utilizate paturile, cum sunt folosite resursele și cum se compară fiecare spital cu alte unități similare din țară. Sunt informații care, până acum, erau greu de accesat sau dispersate în mai multe surse”, afirmă președintele CNAS.

Potrivit acestuia, scopul platformei este ca deciziile privind sistemul medical să fie luate pe baza datelor, nu a percepțiilor: „Datele ne arată unde sistemul funcționează bine și unde este nevoie de schimbare. Fără date, reforma se bazează pe percepții. Cu date, reforma se bazează pe dovezi”, spune Horațiu Moldovan.

Cum arată sistemul spitalicesc din România

Primele date publicate de preşedintele CNAS în legătură cu acestă nouă platformă scot în evidență mai multe probleme structurale ale sistemului sanitar din România. Gradul mediu de ocupare a paturilor pentru pacienții acuți este de aproximativ 63%, ceea ce înseamnă că, în medie, unul din trei paturi contractate rămâne neocupat.

Totodată: peste 140 de spitale din România au un grad de ocupare sub 60%, în 63 de spitale, gradul de ocupare este chiar sub 50%, în același timp, marile spitale de urgență sunt frecvent supraaglomerate.

„Problema nu este numărul total de paturi. Avem suficiente paturi la nivel național, însă distribuția lor reflectă, în multe cazuri, o realitate demografică și epidemiologică ce s-a schimbat semnificativ în ultimii ani”, explică președintele CNAS.

Cheltuielile de personal, un alt semnal de alarmă

Platforma oferă și informații privind utilizarea resurselor financiare, o altă problemă acută la nivelul judeţului Arad, dar nu numai. Datele prezentate de Horaţiu Moldovan arată că în jumătate dintre spitalele din România, cheltuielile de personal depășesc 79% din valoarea serviciilor medicale realizate, respectiv din veniturile primite de la casele de asigurări de sănătate. Mai mult, în zeci de spitale, acestea depășesc chiar 90%.

Horațiu Moldovan precizează că aceste cifre nu reprezintă o critică la adresa managerilor de spitale, ci un semnal că organizarea și finanțarea rețelei spitalicești trebuie adaptate realităților actuale, astfel încât să rămână suficiente resurse pentru medicamente, materiale sanitare și investiții.

„Nu putem administra eficient ceea ce nu măsurăm. Această aplicație reprezintă un pas important către o cultură a deciziilor bazate pe date și către un sistem de sănătate mai transparent”, afirmă președintele CNAS..

Citește și:

Peste 1.300 de mamografii, în primele șase luni ale anului, la Spitalul Județean Arad. 33 de paciente au avut nevoie de investigații suplimentare