Comisia Europeană confirmă, potrivit POLITICO, existența unei rețele de spionaj maghiare active la Bruxelles între 2013 și 2016.

O investigație internă a Comisiei Europene confirmă existența unei rețele de informații maghiare care a funcționat din cadrul reprezentanței permanente a Ungariei la Bruxelles și a vizat funcționari din instituțiile europene.

Conform documentului, activitatea ofițerilor de informații maghiari a fost inițial discretă, însă a devenit treptat mai vizibilă începând cu anul 2015. Ancheta arată că, între 2013 și 2016, serviciile secrete ungare au trimis mai mulți funcționari să lucreze în cadrul reprezentanței permanente a țării pe lângă Uniunea Europeană.

Raportul, datat în aprilie 2026, cuprinde concluziile unei investigații conduse de Piotr Serafin, comisar însărcinat cu combaterea fraudei, care a analizat acuzațiile potrivit cărora ofițeri ai serviciilor secrete maghiare detașați la Bruxelles ar fi încercat să recruteze funcționari ai instituțiilor europene la mijlocul anilor 2010.

Potrivit concluziilor investigației, rețeaua a devenit cunoscută în cercurile oficialilor maghiari din Europa, ceea ce ar fi afectat eficiența operațiunilor. Din datele aflate la dispoziția Comisiei, activitățile respective ar fi încetat în 2016.

În 2015, Olivér Várhelyi a devenit ambasadorul Ungariei pe lângă Uniunea Europeană și a preluat conducerea reprezentanței permanente. În prezent, acesta ocupă funcția de comisar european pentru sănătate și bunăstarea animalelor. POLITICO amintește că, după apariția informațiilor în presă anul trecut, Várhelyi i-a transmis președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, că nu avea cunoștință despre presupusele activități ale serviciilor maghiare.

Ulterior, în ianuarie 2026, audiat de eurodeputați în legătură cu acest caz, Várhelyi a declarat că nu a fost contactat de serviciile de informații pentru a furniza date confidențiale și a negat orice implicare. Până în prezent, el nu a comentat noile informații.

Ancheta Comisiei nu a identificat însă responsabili individuali dincolo de ofițerii de informații implicați direct. Documentul precizează că, pe baza informațiilor colectate și având în vedere instrumentele limitate de care dispune în prezent Comisia, nu a fost posibilă atribuirea unei responsabilități individuale mai largi.

Totodată, executivul european a transmis că nu are cunoștință despre vreo încălcare gravă a securității în legătură cu acest caz. Cu toate acestea, raportul confirmă pentru prima dată existența rețelei de informații și faptul că aceasta a avut ca obiectiv funcționari ai Uniunii Europene.

Documentul arată că ofițerii de informații și-au folosit funcțiile oficiale pentru a desfășura activități care depășeau atribuțiile obișnuite ale diplomaților din cadrul reprezentanței permanente. Mai exact, aceștia ar fi contactat funcționari ai Comisiei Europene de naționalitate maghiară și ar fi încercat să obțină de la ei informații detaliate despre activitatea instituției, în special pe teme de interes pentru guvernul de la Budapesta.

Reprezentanța permanentă a Ungariei la UE nu a comentat informațiile, iar Comisia Europeană a indicat, poziția exprimată în aprilie de purtătorul de cuvânt Balazs Ujvari, conform căreia ancheta a fost închisă fără a fi identificată o încălcare gravă a securității.

Citește și: Enola Day – Departe și totuși lângă nimicul gol. Goool, adică!