Deputații și senatorii au votat marți, la orele amiezii, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR prin care Guvernul Bolojan a căzut. După numărarea voturilor, moțiunea a fost adoptată cu 281 voturi pentru demiterea premierului.

„Odată cu mine, nu pleacă și problemele țării”, declara Ilie Bolojan înainte de vot.

Votul a început la ora 13:14, parlamentarii inserând bilele în urna albă și cea neagră. Din totalul de 464 de parlamentari, au fost prezenți 402 parlamentari. Pentru a trece, moțiunea de cenzură a avut nevoie de 233 voturi.

Votul s-a încheiat la ora 14:03, iar rezultatele oficiale arată că 281 de parlamentari au votat pentru demiterea premierului Ilie Bolojan.

Până acum, în România au mai fost demiși șase premieri prin moțiune de cenzură după Revoluție: Emil Boc (2009), Mihai Răzvan Ungureanu (2012), Sorin Grindeanu (2017), Viorica Dăncilă (2019), Ludovic Orban (2020) și Florin Cîțu (2021).

Discursurile din Parlament dinaintea votului propriu-zis de marți, 5 mai, au fost dominate de tensiunile dintre premierul Ilie Bolojan și liderul social-democrat Sorin Grindeanu, fiecare încercând să impună propria interpretare asupra responsabilității guvernării și a legitimității moțiunii.

Ilie Bolojan a construit un atac frontal la adresa PSD, punând sub semnul întrebării credibilitatea inițiativei: dacă problemele invocate sunt reale, a întrebat el, de ce nu au fost rezolvate cât timp PSD s-a aflat la guvernare. Mesajul său central a fost unul de responsabilitate asumată: a preluat funcția într-un moment dificil, cu un deficit major moștenit, și a încercat să corecteze dezechilibrele ignorate de guvernele anterioare. În această logică, moțiunea a apărut, în viziunea lui, drept un demers „mincinos, cinic și artificial”, o încercare a unor actori politici de a evita costurile deciziilor dificile și de a profita politic fără a-și asuma consecințele. În plus, el a acuzat PSD că a jucat un dublu rol (partener la guvernare, dar și critic din interior), alimentând tensiuni și încercând să transfere responsabilitatea măsurilor nepopulare.

Replica lui Sorin Grindeanu a fost mai degrabă una de contraatac punctual. El a respins implicit acuzațiile și a mutat discuția spre exemple concrete, sugerând că și Bolojan și zona PNL au beneficiat de resurse publice consistente, mai ales la nivel local, în Bihor și Oradea. A ridicat semne de întrebare asupra eficienței unor investiții, precum aeroportul din Oradea, și a contestat ideea că PSD ar fi principalul responsabil pentru problemele din companiile de stat, indicând că alte forțe politice au deținut controlul în sectoare-cheie pentru perioade mai lungi. Tonul său a fost unul defensiv-ofensiv: nu atât justificare, cât încercarea de a echilibra vina și de a arăta că responsabilitatea este împărțită.

În restul intervențiilor, pozițiile au fost mai previzibile și mai puțin nuanțate. George Simion a folosit momentul pentru un atac politic mai larg, inclusiv la adresa președintelui Nicușor Dan, prezentând moțiunea ca parte a unei lupte politice și asumând o eventuală guvernare viitoare.

Ministra Mediului Diana Buzoianu (USR) a criticat PSD în termeni duri, acuzând interese clientelare și lipsă de autenticitate pro-europeană. Reprezentantul UDMR, Turos Lóránd, a adoptat o poziție mai echilibrată, invocând nevoia de stabilitate și lipsa unor alternative clare. De cealaltă parte, Ana Maria Gavrilă (POT) și Nadia Cosmina (PACE) au anunțat sprijinul pentru moțiune, în registre mai degrabă politice decât argumentate concret.

În ansamblu, dezbaterea a evidențiat o ruptură clară: Bolojan a insistat pe ideea de responsabilitate și continuitate în fața crizelor, în timp ce Grindeanu a încercat să redistribuie vina și să submineze autoritatea morală a premierului.

Decizia de numire a unui nou premier va reveni președintelui Nicușor Dan, el urmând să analizeze propunerile din partea partidelor PSD și AUR. Șeful statului va avea posibilitatea să refuze o dată propunerea de premier.

Citește și:

Ilie Bolojan, către PSD înaintea votării moțiunii de cenzură: „Unde ați fost până acum? N-ați fost în Guvern?”

BNR transmite că euro a atins un nou maxim istoric: 5,2180 lei