Șefa Curții de Apel București, Liana Arsenie, susține că prescrierea dosarelor de corupție ajunse la această instanță este consecința pasivității Parlamentului și a duratei excesive a urmăririi penale desfășurate de procurori.

Președinta Curtea de Apel București afirmă că peste 86% dintre dosarele de corupție erau deja prescrise în momentul în care au fost înregistrate la CAB, iar în doar trei cazuri prescripția a intervenit în cursul judecății, termenele fiind oricum foarte apropiate de limita legală.

Declarațiile apar într-o „informare publică” transmisă luni, după dezvăluirile realizate în documentarul Recorder, în care se susține că ar fi existat schimbări ale compunerii completurilor de judecată pentru a favoriza persoane acuzate de corupție.

Liana Arsenie respinge aceste acuzații și arată că datele statistice nu le susțin. Potrivit acesteia, în majoritatea covârșitoare a cazurilor dosarele erau deja prescrise sau se aflau în pragul prescripției, astfel că modificarea completurilor nu putea influența soluția impusă de lege. De asemenea, schimbările de componență ar fi fost făcute în condițiile legii și ar fi avut justificări obiective.

Conducerea CAB prezintă o statistică pentru ultimii trei ani: din 22 de dosare de corupție, 19 erau prescrise la momentul sesizării instanței, iar în cele trei rămase prescripția a intervenit la 9 zile, 3 luni și 5 luni de la înregistrare. Instanța arată că aceste intervale sunt compatibile cu procedura normală de judecată și nu pot indica manevre dilatorii sau lipsă de diligență.

Unul dintre aceste cazuri este dosarul „Hidroelectrica”, în care, în aprilie 2023, s-a dispus încetarea procesului penal față de Elena Udrea, acuzată de trafic de influență și spălare a banilor, precum și față de Dan Andronic, acuzat de mărturie mincinoasă. Dosarul a fost înregistrat la CAB în iunie 2019, iar instanța susține că faptele erau prescrise la cinci luni de la data sesizării, acestea fiind săvârșite în noiembrie 2011.

În concluzie, Liana Arsenie afirmă că prescrierea răspunderii penale a fost determinată de neintervenția legislativului în modificarea Codului penal, în acord cu deciziile CCR, precum și de durata excesivă a urmăririi penale și de trimiterile tardive în judecată, aspecte anterioare sesizării Curții de Apel București.

Citește și: Falcă analizează o dictatură, dar tace când primarul lui suspendă legea „din dragoste pentru arădeni”