În România, unul din patru copii cu vârste între 1 și 2 ani nu este vaccinat împotriva rujeolei (pojarului). Rata imunizării contra rujeolei la copiii cu vârste între 12 și 23 de luni a scăzut dramatic în ultimii ani. Între februarie 2024 și ianuarie 2025, țara noastră a înregistrat 85% dintre cazurile de rujeolă din Spațiul Economic European.

32 dintre cele 41 de județe ale României raportau o rată de acoperire vaccinală ROR, pentru vârsta de un an, sub 70%, în condițiile în care media europeană este de peste 90%. Aradul avea, în primăvara anului trecut, atunci când toate aceste date au fost făcute publice, cea mai mică rată de vaccinare ROR din România: 31%.
Niciun alt județ nu coborâse sub pragul de 40% rată de vaccinare.

La acel moment, Special Arad a încercat să afle care sunt motivele pentru care s-a ajuns aici, cine se face vinovat, dacă se face cineva, și cine ar trebui să acționeze astfel încât Aradul să ajungă, dacă nu la o rată de vaccinare apropiată de media Uniunii Europene, măcar la una apropiată de media națională.
Materialele scrise atunci pe temă le puteți citi AICI și AICI.

Vaccinarea ROR și Aradul: cum s-a ajuns de la 31% la 43,42%

Ce s-a întâmplat de atunci? Dacă ar fi să ne luăm după răspunsurile primite, nu foarte multe, dar rata de vaccinare a crescut destul de mult. Cel puțin potrivit răspunsului primit de la DSP Arad, care ne-a indicat faptul că rata de vaccinare cu prima doză a ajuns la 43,42%, iar cu a doua doză a trecut de 50%.

Procentele ne situează în continuare pe ultimele locuri din țară, cel mai probabil tot pe ultimul, dar creșterea este de remarcat și de notat, în condițiile în care datele problemei nu par să se fi schimbat.
Deși am solicitat DSP Arad să ne indice campaniile derulate între timp pentru a crește procentul de imunizare ROR, în răspunsul primit de la instituție nu se amintește niciun cuvânt despre astfel de inițiative.

Nici prefectul Mihai Pașca, care s-a sesizat imediat după ce Aradul a atras atenția la nivel național prin procentul extrem de mic al vaccinării ROR și care a convocat o întâlnire cu DSP pe această temă, după materialul apărut pe Special Arad, nu pare să mai fi rămas conectat la subiect. Nicio altă informare pe tema vaccinării ROR și a acoperirii vaccinale la nivelul județului Arad nu a mai venit, nici din partea DSP, nici din partea Prefecturii Arad, nici de la medicii de familie.

Că situația nu s-a îndreptat pe deplin pare să reiasă și din scurtul răspuns primit de la DSP Arad, care menționează faptul că principalele cauze care au dus la scăderea acoperirii vaccinale, conform datelor raportate de medicii de familie, sunt: contraindicațiile temporare la data vaccinării și refuzul părinților/aparținătorilor (refuz care derivă din necunoașterea bolii prevenibile prin vaccinare, informarea de pe diverse site-uri etc.).

Cererile noastre pe tema vaccinării și scurtul răspuns al DSP Arad

La mijlocul lunii decembrie, am solicitat conducerii DSP Arad să ne comunice care este procentul de imunizare în prezent și dacă există o evoluție pozitivă sau negativă față de ultima raportare, atunci când Aradul s-a situat, la nivel național, pe ultimul loc la vaccinarea ROR.

Ne interesa nu doar acoperirea vaccinală cu prima doză ROR și cu a doua doză ROR la nivelul județului Arad, ci și ce campanii au fost organizate din luna aprilie, momentul în care poziția județului nostru în clasamentul vaccinării ROR a devenit subiect de presă, iar prefectul a convocat de urgență o întâlnire cu responsabilii DSP Arad. Am fost interesați și de cauzele interesului scăzut al populației pentru vaccinarea ROR și de concluziile DSP pe acest subiect.

Deși subiectul ar trebui să rămână unul sensibil, iar autoritățile ar trebui să caute explicații pentru faptul că Aradul a ajuns un județ cu mulţi antivacciniști și, ulterior, soluții pentru a recredibiliza știința în ochii locuitorilor, răspunsul DSP a fost unul scurt, mai degrabă o constatare a unei lupte deja pierdute cu antivacciniștii.

„Conform ultimei estimări a acoperirii vaccinale, efectuate în luna august și întocmite pe baza raportărilor medicilor de familie în Registrul Electronic Național de Vaccinare, datele statistice privind acoperirea vaccinală la ROR sunt: ROR doza I (12 luni) – 42,49%, ROR doza II (5 ani) – 56,28%.

Principalele cauze care au dus la scăderea acoperirii vaccinale, conform datelor raportate de către medicii de familie, sunt: contraindicațiile temporare la data vaccinării și refuzul părinților/aparținătorilor (refuz derivat din necunoașterea bolii care este prevenibilă prin vaccinare, campaniile antivaccinare, informarea de pe diverse site-uri etc.)”, a venit răspunsul DSP Arad.

Acoperirea vaccinală, scădere progresivă în România

În timp ce, la Arad, subiectul vaccinării pare a fi abandonat de către toți, la nivel național o serie de ONG-uri trag constant semnale de alarmă cu privire la scăderea acoperirii vaccinale în rândul populației. Rezultatele unui studiu realizat de Salvați Copiii arată, din nou, faptul că rata de acoperire vaccinală pentru ROR (rujeolă–oreion–rubeolă) a scăzut progresiv în România.

Studiul a folosit o abordare calitativă, analizând perspectivele asistenților medicali comunitari și ale medicilor de familie care au în evidență peste 11.000 de copii din mediul rural. Eșantionul a provenit din zonele rurale a nouă județe: Argeș, Bihor, Brașov, Constanța, Dolj, Hunedoara, Olt, Sibiu și Timiș.

Potrivit datelor făcute publice de Salvați Copiii, dacă pentru prima doză de vaccin ROR rata de acceptare este relativ bună, la rapel aceasta scade dramatic, ajungând în unele comunități la doar 20%.
Printre principalele cauze ale scăderii ratei vaccinale de-a lungul anilor în România au fost indicate carențele informaționale, dezinformarea din social media și barierele sistemice, precum birocrația excesivă, lipsa resurselor materiale, desființarea vaccinării în școli și lipsa transportului.

Alte vaccinuri, aceleași probleme pentru Arad

Studiul mai arată că vaccinul pneumococic este mai popular în rândul românilor, spre deosebire de vaccinuri precum ROR sau HPV, fiind administrat, de obicei, fără probleme deosebite, adesea simultan cu alte vaccinuri.

Nici când vine vorba despre acest vaccin, Aradul nu stă însă bine, fiind, după Suceava, al doilea județ cu cea mai mică rată de vaccinare. Cercetarea indică faptul că, potrivit datelor culese în august 2024, pentru copiii născuți în luna iulie 2023 (acoperire măsurată la trei doze), media națională este de 63,1% la vaccinul pneumococic, cea mai mare rată de vaccinare fiind înregistrată în Giurgiu – 95,6%, iar cele mai mici în Suceava (33,3%), Arad (36,6%) și Hunedoara (40,1%).

În fapt, Aradul stă prost, chiar dacă nu la fel de prost ca în cazul vaccinurilor ROR, la aproape toate celelalte tipuri de vaccinuri, cu o singură excepție: cele care se administrează la maternitate, imediat după naștere (BCG și hepatita B), unde rata de vaccinare depășește 80%.

O reticență generală și acces limitat la cabinetele medicale

Tot aici se arată că atât medicii de familie, cât și asistenții medicali comunitari identifică o reticență generală și un interes scăzut față de vaccinul anti-HPV și alte tipuri de vaccinări, acuzând un cadru legislativ prea relaxat, prea puține campanii de informare și educare, o rețea de asistență medicală comunitară insuficient extinsă și lipsa accesului pacienților la cabinete. Mulți dintre aceștia văd ca soluție pentru creșterea acoperirii vaccinale reintroducerea vaccinării în școli.

Reamintim cititorilor faptul că, în studiul publicat de Friedrich-Ebert-Stiftung în primăvara anului trecut, se arată că „acoperirea vaccinală cu prima doză de ROR în România este de 78% la nivel național, în timp ce pentru a doua doză acoperirea este de doar 62%. Aceasta reprezintă o situație îngrijorătoare, iar în anumite județe mai puțin de jumătate dintre copii au fost vaccinați, arată datele INSP. Printre județele cu cele mai scăzute rate de vaccinare se numără Arad (31%), Satu Mare (40%), Suceava (44%), Neamț (46%), Alba (48%), Argeș (48%) și Vrancea (49%)”.

Interesant de menționat este faptul că, în răspunsul primit de la DSP Arad, contrar trendului național, acoperirea vaccinală cu doza a doua este mai ridicată în județ (peste 50%) decât cea cu prima doză (puțin peste 40%), o situaţia asupra căreia ne vom apleca altă dată.

De ce a ajuns Aradul un județ cu mulți antivacciniști?

Cauzele care fac ca Aradul să rămână constant la coada clasamentului în privința vaccinării sunt probabil aceleași pe care am încercat să le identificăm în vară și pe care le-am enumerat într-un amplu material pe care îl puteți citi AICI.

Iată-le, pe scurt, și mai jos: campaniile de dezinformare de pe rețelele sociale, existența medicilor antivacciniști, absența medicilor în mediul rural, campanii de vaccinare puține (ultima, undeva la finalul verii lui 2024), realizate de 3–4 medici și total ineficiente, în care angajații DSP se tem să nu fie linșați de cetățeni, cultele religioase și imensa lor putere în județul Arad, despre care se vorbește doar în șoaptă și pe la colțuri, demotivarea medicilor, împăcarea responsabililor din domeniu cu situația și cu ciclicitatea epidemiilor. Cu soarta.

Resemnarea celor din domeniu pare să fie și mai asumată decât cu jumătate de an în urmă. Acum se mulează perfect pe numărul cazuri de rujeolă din ultimele luni. Conducerea Spitalului Județean Arad ne-a indicat faptul că, la finalul anului 2025, nu era înregistrat niciun caz de rujeolă în rândul copiilor. Despre ciclicitatea epidemiilor se va vorbi, pentru scurt timp, doar atunci când acestea vor reveni.

Sunt, însă, pe mai departe multe voci care spun că sigurele campanii eficiente pentru a schimba procentele vaccinărilor în Arad ar fi cele bine gândite pentru publicul consumator de rețele sociale şi cele pe care le-ar putea face liderii religioşi care au umplut, în acest final de an, rând pe rând cele mai mari săli de evenimente din Arad oferindu-le locuitorilor oraşului sfaturi despre viaţă, bunătate, frumuseţe, suferinţă, boală şi moarte.

Citeşte şi:

Două fetițe și un băiețel, primii arădeni veniți pe lume în 2026