Inspecția Judiciară a făcut public un raport prin care oferă clarificări în legătură cu aspectele prezentate de Recorder în documentarul „Justiția Capturată”.

Documentul arată că materialul ridică „o serie de afirmații și acuzații privind funcționarea sistemului judiciar” și abordează mai multe dosare penale cunoscute public, închise fie prin intervenția prescripției răspunderii penale, fie prin achitare.

Potrivit evidențelor instituției, unele dintre aceste situații au făcut obiectul unor cercetări disciplinare sau al unor cereri de apărare a reputației profesionale.

Procurorul Alexandru Liviu Lascu a fost verificat pentru presupusa divulgare de informații din dosare ale DNA, însă sesizarea a fost respinsă printr-o rezoluție emisă la 5 octombrie 2023. De asemenea, acțiunea disciplinară deschisă după ce acesta a distribuit pe Facebook articole cu conținut politic a fost respinsă ca neîntemeiată, stabilindu-se că simpla redistribuire a materialelor de presă „nu poate fi asimilată unor activități cu caracter politic”, se menționează în raport.

Procurorul-șef Marius Voineag a cerut apărarea reputației profesionale în urma unor postări ale membrilor USR. Secția pentru procurori a apreciat că este vorba despre „o campanie sistematică, organizată, implicând mai mulți membri importanți ai unui partid politic… capabilă să afecteze grav reputația profesională a unui procuror”.

Într-o cerere similară depusă de Alexandru Liviu Lascu, Secția pentru procurori a respins solicitarea, subliniind că procurorul-șef are dreptul să își aleagă echipa de conducere, să răspundă solicitărilor presei și să exprime opinii avizate.

Procurorul N. Cârlescu a reclamat presupuse intervenții ale conducerii DNA în anumite dosare, însă cererea sa a fost respinsă, fiind reținut că „infirmarea unor acte nelegale sau netemeinice reprezintă o atribuție legală a procurorului ierarhic superior”.

Referitor la postările online din mai 2025 care îl vizau pe procurorul-șef Marius Voineag, Secția pentru procurori a admis cererea acestuia de apărare a reputației, concluzionând că este vorba despre „simple speculații menite să îl discrediteze… fără a fi prezentate elemente concrete sau justificative”.

Inspecția Judiciară a analizat și sesizările referitoare la reorganizarea completelor de judecată de la Curtea de Apel București, situație semnalată de procurorul-șef al DNA, Crin Nicu Bologa. A rezultat că modificările nu vizau anumite dosare anume, ci gestionarea întregii activități a secției penale, fiind motivate de volumul de muncă și responsabilitățile suplimentare ale judecătorilor. Totodată, nu au fost identificate întârzieri nejustificate în dosare.

În dosarul nr. 6632/2/2013, judecătoarea Daniela Panioglu a fost acuzată de tergiversare timp de peste nouă ani. Inspecția a constatat întârzieri în redactarea și semnarea încheierilor de ședință, însă Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că acestea nu îi pot fi imputate, iar repunerea cauzelor pe rol nu a influențat soluția finală.

Într-un alt caz, judecătoarele Panioglu și Guluțanu au fost inițial sancționate pentru dispunerea arestării preventive după închiderea dezbaterilor în apel. Curtea Supremă a hotărât că acțiunile lor se încadrau în atribuțiile legale, motiv pentru care sancțiunea de excludere a fost anulată.

Judecătoarea Panioglu a mai fost cercetată pentru comportament agresiv în sala de judecată, fiind acuzată că a vorbit pe un ton ridicat colegilor și procurorilor. Deși sancționată inițial cu excluderea din magistratură, Înalta Curte a redus sancțiunea la avertisment, reținând că atitudinea a fost nepotrivită, dar nu a reprezentat o încălcare obiectivă a legii.

În alte situații, judecătoarele Panioglu și Guluțanu au folosit formulări considerate inadecvate în hotărâri, afectând imaginea procurorilor. Inspecția a dispus excluderea lor, însă Înalta Curte a constatat incompatibilitatea inspectorului judiciar și a anulat sancțiunile.

Inspecția a analizat și cazuri ce priveau respingerea unor contestații și aplicarea nejustificată a amenzilor judiciare, iar Curtea Supremă a decis că acestea țin de interpretarea legii, neputând fundamenta răspunderea disciplinară.

În ceea ce privește comportamentul judecătoarei Panioglu în deliberări din 2016, inclusiv incidentul în care ar fi aruncat un dosar spre un coleg, sancțiunea inițială de suspendare de trei luni a fost redusă ulterior la diminuarea indemnizației, stabilindu-se că situația a avut loc într-un context tensionat și nu a afectat actul de justiție.

De asemenea, verificările privind activitatea altor judecători, precum Maria Virginia Bărăscu și Anastasia Gargale, nu au indicat întârzieri nejustificate sau abateri disciplinare, în condițiile unui volum ridicat de activitate.

Citește și: Program special de sărbători la Tribunalul Arad