A fost bucurie în această dimineață la Biserica Ortodoxă din Sânnicolau Mic, dincolo de lacrimile de despărțire de preotul paroh Gheorghe Gligor, cel care timp de 29 de ani a slujit în această biserică și a adus liniște cu bunătatea și harul său în comunitatea din acest cartier arădean. A fost acea bucurie că timp de 30 de ani ne-am bucurat de el și el de noi, a fost acea bucurie că încă-l putem asculta, iar ultimul său discurs în calitate de preot paroh a umplut de emoție și de lacrimi mulțimea de oameni venită să-l asiste.

Să vorbești despre părintele Gligor nu e de ajuns un simplu articol în presă. Pentru enoriașii din Sânnicolau Mic a fost el însuși precum o instituție, iar timp de 29 de ani a fost, exact așa cum a spus în predica sa din această dimineață, un adevărat „pescar de oameni”. I-a dus pe mulți să asculte Cuvântul lui Dumnezeu, a creștinat sute de bebeluși, a căsătorit sute de cupluri și, i-a condus pe ultimul drum pe atât de mulți dintre apropiații noștri.

A făcut din această Biserică una dintre cele mai frumoase și mai unite din Arad, iar pentru oamenii de acolo a fost, așa cum spun chiar ei, un adevărat duhovnic.

În drum spre ultima sa slujbă ca preot paroh l-am întâlnit pe Cătălin, un tânăr care avea doar 2 ani în 1996, atunci când preotul Gheorghe Gligor venea de la Caporal Alexa pentru a prelua această parohie după ce timp de 35 de ani, între 1960 și 1995, a fost slujită de Protopop Traian Gavrilă. „Nu mai e nimic cum era odată”, spunea cu un aer trist Cătălin, cel care crescuse cu preotul Gligor și a învățat valorile creștine de la el.

Acum, însă, în plin scandal în care este implicată biserica din cartierul arădean, slujba de astăzi a fost despre bucuria că timp de aproape trei decenii am fost privilegiați să-l avem, să-l ascultăm, să ne fie alături la bucurii dar și la momentele triste din viața noastră și a familiilor noastre.

Cât este de iubit preotul Gheorghe Gligor la Sânnicolau Mic s-a văzut prin numărul foarte mare de persoane care au ținut să asiste la ultima sa slujbă în calitate de preot paroh, dar nicidecum ultima sa slujbă ca preot pentru că, „un preot slujește până la moarte”, așa cum chiar el ne spunea. Am văzut astăzi, în biserica din Sânnicolau Mic, „mădularele bisericii” – așa cum îi numește părintele Gligor pe credincioși – de toate vârstele, de la copii de 3-4 ani, la tineri și persoane de vârsta a treia, o întreagă comunitate bucuroasă de acest moment și totodată tristă că timpul său, ca preot paroh, s-a încheiat.

„Scrie acolo că la Sânnicolau Mic a fost Paștele în ziua de 28 septembrie”, mi-a șoptit Adrian. Și câtă dreptate avea… Într-adevăr, Biserica s-a umplut ca într-o seară de Înviere, pentru că un fel de Înviere a fost ziua de astăzi, un sfârșit de epocă și totodată un nou început…

Părintele paroh Gheorghe Gligor nu și-a luat adio, nu și-a luat nici rămas bun, ci ne-a spus doar „la revedere” pentru că el va rămâne, până la capătul timpului său, parte din comunitatea din Sânnicolau Mic, acolo unde s-a stabilit cu familia sa, și e gata oricând să fie lângă cei pe care i-a slujit vreme de 29 de ani. Pleacă cu o zi înainte de a împlini 68 de ani, ocazie cu care, cu lacrimi în ochi, toți cei din biserică i-au cântat „La mulți ani”. Momentul culminant a fost apariția copiilor de la centrul social, dansatorii de la ansamblul pe care practic l-a creat, „Florile Sânnicolaului Mic”, cei care au intrat în biserică cântându-i preotului cu flori în brațe, dar și cu cadouri care au însemnat scrisorile de la cei mici însoțite de un tort simbolic.

„Nici la Sfintele Paști n-a fost atâta lume. Au venit cu toții pentru acest om cu har, pentru acest adevărat fiu al lui Dumnezeu, un om cu valori, un duhovnic pentru noi toți din acest cartier”, spunea și Sorin, la final.

Aplauzele celor prezenți au fost îndelungi, ca la finalul unei piese foarte bune de teatru, minute-ntregi, aplauze pentru un preot care și-a jucat extraordinar rolul, care timp de aproape 30 de ani, prin bunătatea și harul său i-a chemat și i-a ținut pe oameni aproape de biserică, de valorile creștine, de Cuvântul lui Dumnezeu.

„Astăzi, privind biserica plină de credincioși, vedem roadele acestei lucrări: o comunitate vie, în care rugăciunea, cântarea și lacrimile de emoție se unesc într-o singură mărturisire – că părintele nostru a știut să semene credința în sufletele noastre și să ne arate calea către mântuire.

Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru darul de a-l avea păstor și ne rugăm să îi dăruiască sănătate, putere și ani binecuvântați în continuarea slujirii sale.

La mulți ani părintele nostru drag!”, scriu credincioșii din Sânnicolau Mic pe pagina de facebook a bisericii.

Ne va fi dor de părintele Gligor, dar acel dor amestecat cu bucuria că-l avem aproape și oricând gata să ne fie din nou alături, așa cum ne-a fost vreme de 30 de ani.

Mulțumim, părinte, și la mulți ani cu sănătate!