Camere de supraveghere, ameninţări şi toţi ochii pe Ungaria lui Victor Orban în această zi în care la Budapesta are loc probabil cea mai mare paradă pentru drepturile LGBTQIA+ din ultimii ani din Europa.

Este 60.000 de oameni sunt aşteptaţi în capitala Ungariei să ia parte la Budapesta Pride, iar printre aceştia şi-au anunţat prezenţa şi foarte mulţi români, printre care mulţi arădeni.

Toţi merg la Budapesta pentru a trage un semnal de alarmă legat de faptul că Ungaria nu doar că a intrat pe contrasensul valorilor europene, dar nu pare să se oprească din acest drum, dreptul la liberă exprimare fiind sacţionat de lege, blocat cu interdicții, iar mai nou supravegheat prin camere de de luat vederi şi completat cu amenințări oficiale venite chiar de la premierul Victor Orban.

(Tricouri pregătite pentru Budapesta Pride)

Nicu Ştefănuţă, în frunte unei delegaţii formate din 72 de europarlamentari

La marșul interzis Budapest Pride, care a atras reacții internaționale dure, România va avea un rol de prim-plan: europarlamentarul Nicu Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European, conduce delegația formată din 72 de eurodeputați care sfidează interdicția impusă de premierul Viktor Orban. Delegația va defila sâmbătă în sprijinul comunității LGBTQIA+ din Ungaria, alături de cei peste 60.000 de participanți așteptați în stradă.

În paralel, autoritățile ungare ridică un veritabil zid digital împotriva protestatarilor: pe traseul marșului au fost montate camere de supraveghere capabile de recunoaștere facială, iar participanții riscă amenzi de până la 500 de euro sau chiar până la un an de închisoare pentru organizarea sau promovarea evenimentului.

(Nu se va folosi forţa împotriva demosntraţilor, dar aceştia riscă sancţiuni viitoare)

Fără intrevenţia forţelor de ordine, dar cu ameninţări la Budapesta Pride

Premierul Orban a exclus intervenția forțelor de ordine în timpul marșului – o decizie motivată se spune de temerea că vor apărea multe imagini represive, dar excluderea a venit însoțită de amenințări la adresa celor care participă. Inclusiv diplomații străini au fost sfătuiţi oficial să nu ia parte la eveniment, iar guvernul a modificat Constituția pentru a susține legal interdicția.

„Acolo unde guvernele ridică ziduri de ură, noi vom construi punți de solidaritate. Europa este acasă pentru toți, indiferent de cine sunt sau pe cine iubesc”, a declarat Ștefănuță, care va susține și un discurs după marș și va avea întâlniri cu organizații precum Amnesty International și Transparency International.

Această ediție a Pride-ului din Budapesta, aflată sub semnul represiunii, polarizării și intimidării, este marcată de o mobilizare internațională fără precedent. 33 de state și zeci de ONG-uri sprijină evenimentul. Organizatorii vorbesc despre o „luare de poziție internațională”, iar contextul amintește de interdicțiile din Rusia și Turcia.

Citeşte şi:

Podul cu Lanțuri, scenă a rezistenței. Ungurii au ieșit în stradă împotriva schimbărilor din Constituție ce vizează comunitatea LGBTQ+