Dacă ar fi durut doar înfrângerea… Așa mă gândeam să încep aceste rânduri pentru că în spatele disconfortului creat de maniera și scorul cu care UTA a pierdut jocul din această seară, mai dureros, mult mai dureros, este imaginea de pe arenă din această seară, dispariția publicului arădean de pe stadion…

Cauzele dispariției suporterilor de pe stadion sunt mai complexe, dar dacă cineva crede că din cauza temperaturii scăzute, a apropierii sărbătorilor de iarnă sau a orei de disputare a jocului, se înșală. A dispărut spiritul, cel despre care Rednic spunea cu aroganță că nici nu a mai existat de prin vremea când juca el ca adversar pe aici. Așa se întâmplă când ego-ul este la cote alarmante, iar narcisismul te face să crezi că toată lumea se învârte în jurul tău, că ești cu adevărat buricul pământului. Atitudinea de genul „până n-am venit eu aici…”, „aveți și voi jumătate de mall…”, „cei de dinaintea mea ce au realizat?” a fost ca o metastază pe spiritul utist. Inițial a dispărut de pe arenă galeria, cu ai ei ultrași, iar de câteva etape încoace, sunt tot mai multe scaune goale atât la tribuna I cât și la tribuna a II-a.

Echipa nu-și respectă publicul, iar cea mai bună demonstrație în acest sens a fost chiar acum seara, când cei care au îmbrăcat, doar Rednic știe pe ce criterii, tricoul roș-alb nu au avut pic de respect pentru cei aproximativ 1.000 de spectatori care au îndurat frigul în loc să stea acasă în fața televizorului la un vin fiert, că tot e perioada sărbătorilor de iarnă.

O echipă care nu își respectă publicul, care nu își iubește publicul, care nu joacă și pentru cei din tribună, e sortită mereu pieirii. Va dispărea iar istoria o va pune la lada de gunoi, niciodată în legendă. Clubul UTA a creat legende în cei aproape 80 de ani de existență, dar cei care o reprezintă astăzi sunt doar niște glume. O echipă care își salută zeflemitor fanii de la jumătatea terenului nu își merită susținătorii. O echipă a căror jucători nu au nicio grimasă de frustrare, de nervi pentru că au pierdut, nu e niciodată o echipă, e o adunătură de mercenari. Iar UTA de astăzi aia e, o adunătură… Nimic mai mult…

Acest 1-5 cu Farul de pe „Francisc Neuman” vine după alte două înfrângeri „acasă” cu Craiova și Slobozia. În trei meciuri, UTA a încasat 11 goluri acasă! Unsprezeceeeee!!! Iar Rednic încă vorbește despre viitor…

Rednic mai ne și spune la conferința de presă de după meci că UTA a fost cea care a ratat, iar cei de la Farul au marcat la fiecare ocazie. Îi amintim antrenorului grupării arădene că la 3-0 pentru Farul, elevii lui Hagi au ratat cu poarta goală înainte ca Ghezali să înscrie pentru 1-3. Îi amintim că Iancu a avut și el situații bune, că Ciobanu a avut un șut în plasa laterală.

UTA a contat doar în partea secundă, dar Omondi nu prea a părut cu chef de muncă. Sau așa am înțeles după modul cum a tratat fiecare fază, mai ales când a ratat din 5 metri. Farul era deja cu gândul la următorul meci încă de la pauză, când avea 4-1, dar chiar și așa, jucând la relanti, a câștigat și a doua repriză cu 1-0 după reușita lui Doicaru la o fază în care apărarea arădeană a fost năucită.

Nu mai înșirăm autorii golurilor, spunem doar că jucătorului lui Hagi, Cojocaru, a fost aplaudat la scenă deschisă de publicul arădean după cea de-a doua reușită. Spunem și că întreaga arenă a scandat numele lui Hagi.

Și pentru că vorbim despre scandări, este dureros că s-a ajuns să se scandeze în glumă, scandări cum ar fi „Campionii! Campionii!” sau „Rednic! Rednic!”

E trist să îți vezi în acest hal echipa favorită, este trist să vezi că a dispărut toată acea vrajă, acea emulație care era între public și echipă chiar și la momentele grele prin care a trecut. E trist să vezi că echipa favorită are cel mai slab joc din Liga 1, cu cea mai mică posesie, cu cel mai mic număr de driblinguri, cu un joc la întâmplare, exact ca o adunătură de băieți la final de săptămână în curtea vreunei școli… Iar pe lângă faptul că are cel ai slab joc din Liga 1, a mai terminat ultima și grupa din Cupa României, competiție în care n-a fost în stare să o bată nic măcar pe Ungheni, că tot vorbeam despre respect pentru publicul propriu și pentru meserie, în cele din urmă…

Meciul cu Botoșani poate să ofere multe răspunsuri, dar mai ales, poate să ofere o viitoare direcție a acestei echipe…

UTA Arad – Farul Constanța 1-5 (1-4)

Ghezali 33 / Cojocaru 2, 20, Buta 28, Radaslavescu 45, Doicaru 75

UTA: Iliev – Tsouka (46 Râpă), Conte, Trif, Mabea – Hrezdac, J. Pedro (46 Poulolo) – Ghezali, Ze Pedro (46 Omondi), Cristea (75 Dragoș) – Kadiri (46 Costache). Pe bancă: Mitrovic – Poulolo, Zsori, Țăroi, Fabry, Dragoș, Omondi, Râpă, Costache. Antrenor: Mircea Rednic

Farul: Ducan – Dănuleasa, Larie, Gustavo (55 Țâru), Buta – N. Popescu, Casap (55 Vînă), Radaslavescu – V. Ciobanu, G. Iancu, Cojocaru (55 Stoian). Pe bancă: Buzbuchi – Țîru, Bălașa, Cercel, Dican, Rivaldinho, Doicaru, Al. Stoian, Vînă. Antrenor: Gică Hagi

Arbitri: Ionuț Coza (Cernica – Ilfov) – Doru Lucaciu (Cluj), Alexandru Vodă (Alba Iulia). Rezervă: Sorin Vădana (Cluj).

Observatori FRF: Teodora Albon (Cluj), Mihai Duras (București).