„Portofoliul elevului” – ediția de Arad, 2014. Acum, într-o interpretare dură… naturală
Cea mică albăstrește cu pixul „Portofoliul elevului” de clasa a X-a la Limba și literatura română, iar dacă cineva o va învăța să citească și va înțelege ce scrie acolo, peste 10 ani s-ar putea să citim cel mai frumos roman despre „Cum am învățat să iubesc literatura la colțul unei străzi din Fortuna” și să luăm Nobelul… tăți grămadă. Specială, zeița asta a norocului, care îți dă… să ai… de mic!… Vezi ce piciorușe umblate are micuța asta?…
Cea mai măricică citește ceva pentru vârsta ei… deși, pentru vârsta ei, să citești lângă un capac care nici nu acoperă canalul, s-ar putea să fie un pic prea dur. Cu ce a greșit fata asta de vreo 10 ani ca să citească la colț de stradă?!… Corupții, interlopii sau tâlharii nu sunt pedepsiți așa. În brațe, fetița are un pui de pisică. Asta înseamnă că e cuminte, are o morală, un suflet bun și, din puținul ei, îi dă și unui animăluț…
Puținul ei înseamnă aproximativ ce produce mă-sa… care, uite-o, tocmai a ieșit din gunoi. Platforma aia ecologică, cică, colț cu Ștefan Luchian… un pictor care a orbit și paralizat de atâta sensibilitate… chiar… oare cum ar fi pictat el scena asta?
Suntem în anul lui Dumnezeu 2014, fraților. Unii dintre noi aruncăm la gunoi chestii care pentru alții dintre noi sunt hrană. Strada… ostilă, sălbatică, defectă… o trecătoare imprevizibilă dinspre ceva înspre altceva este pentru, iată, copii absolut nevinovați, casă. Și grădiniță, și club de lectură, și școală… Cum pentru mama lor, tomberonul e mall, iar o privire pozitivă aproape o binecuvântare.
Comentariile portalului
"cAnd proștii speră hoții prosperă"...fiind un comentariu consecutiv să deduc că m-ați făcut/numit prost pentru că (încă mai) sper?
Adevărat a Înviat! Iertați-mă dar cred că o spunem și prea puțini - mă număr printre ei - o realizăm cu-adevărat! Îmi permit să (...)
Adevărat a înviat !