Sărbătoare la Covăsînț. Elevii și dascălii au sărbătorit „Ziua Școlii” alături de părinți, foști dascăli și oficialități | Foto





Ziua de vineri, 2 martie, a fost una cu totul și cu totul specială pentru învățăceii de la Școala Gimnazială „Corneliu Micloși” din Covăsînț, dar și pentru dascălii acestora.
Micuții, alături de profesorii lor, de părinți și foste cadre didactice care au activat în cadrul școlii covăsînțene, au ținut să-și exprime bucuria la ceas aniversar. Acestora li s-au alăturat și autoritățile locale.
Manifestările au avut ca scop marcarea celor 15 ani de când școala din Covăsînț poartă numele acad. dr. ing. Corneliu Micloși și, totodată, 10 ani de când se sărbătorește „Ziua Școlii”. Programul artistic, diversificat, a cuprins poezie, dans, cântec, scenete, interpretare la orgă, mandolină, prezentări power point fiind coordonat de cadrele didactice de la grădiniță și de la școală.
Toate activitățile realizate au fost cuprinse în proiectul “Sărbătorim de Ziua școlii”, care s-a desfășurat în perioada 22 februarie- 2 martie 2018. În cadrul proiectului elevii au confecționat obiecte decorative tematice, desene, mărțișoare. Tot cu acesta ocazie a fost lansat un nou număr al revistei „Phoenix” revistă aflată în anul XIII de existență.
Notă***
Corneliu Micloși, al cărui nume este purtat de școala din Covăsînț, a fost in inginer român, membru al Academiei Române. Acesta s-a născut pe 5 martie 1887 în localitatea Covăsînț (Arad), la acea vreme parte din Imperiul Austro-Ungar. În anul 1962, lui Corneliu Micloși i se acorda „Premiul de Stat” pentru lucrările de cercetare tehnico-științifică legate de introducerea în Republica Pupulară România a căii ferate continue cu șine sudate electric după procedeul prin topire intermediară. Un an mai târziu, pe 10 august 1963, Corneliu Micloși avea să moară, la Timișoara, orașul în care se stabilise la finalul anilor 30. De-a lungul vieții, acesta și-a desfășurat cariera didactică la Universitatea Politehnică din Timișoara. În 1939 ca șef de lucrări, în 1940 ca profesor suplinitor, iar din 1942 ca profesor titular. În 1949 a ajuns decan al Facultății de Electrotehnică, iar din 1953 și până în 1961 a fost șef al Catedrei de Utilajul și Tehnologia Sudării din cadrul Facultății de Mecanică.
Comentariile portalului
Aha, dacă realizarilee sunt în funcție de datele dan biblie, probabil că autostrăzile se vor face până la apoca lipsă! Aia mare, sau mică, nu mai contează...
Poate nu ar strica să vă documentați ceva mai atent. Veți putea observa că procesiunile ortodoxe legate sau inspirate din viața lui Iisus (deci, inclusiv drumul crucii) (...)
Sa-mi spuna cineva de ce acesti calugari copiaza Via Dolorosa de la Romano Catolici. Biserica Ortodoxa nu are " Drumul Crucii" inclus in randuiala bisericeasca . In nici o carte de cult (...)