Ne-am obișnuit, din păcate, ca la fiecare amărâtă de ploaie cartierele Aradului să fie inundate, iar arădenii au să se simtă ca și cum ar locui în mijlocul unui mare lac.

După fiecare ploaie.. tot amărâtă… cartierele Aradului pur și simplu seamănă cu străzile venețiene. Autoritățile locale ne aruncă în față câte un „pumn” de cifre ca să ne arate câți litri de apă au căzut pe metru pătrat, ca toată lumea să înțeleagă faptul că dacă plouă abundent, este normal să existe și inundații. Da, într-adevăr, astfel de inundații există și în Germania, Anglia sau alte țări importante ale bătrânului continent, dar acolo există inundații doar după ce plouă ore în șir înregistrându-se zeci de litri de apă pe metru pătrat. La noi însă, în special în Arad, dacă pică trei stropi de ploaie, canalizarea nu mai face față – de parcă ar fi făcut vreodată – și ne trezim că pur și simplu plutim. Sau, mai rău, ne „zbatem” să nu ne înecăm.

S-a întâmplat și astăzi când, după o mică ploaie, o parte din cartierul Gai efectiv plutește sub ape. Și nu a fost nici cod galben, nici cine știe câți zeci de litri de apă pe metru pătrat. Ci o simplă… spunem obsesiv… amărâtă de ploaie. Locuitorii se amuză și deja își fac planuri, încercând să speculeze situația. „În octombrie cu barca și în decembrie ne deschidem patinoar”, a scris o tânără arădeancă pe pagina sa de Facebook. Și cum lui Falcă nu trebuie să-i dai prea multe idei trăznite, că le și pune în practică, n-ar fi mare mirare ca în Gai să avem un al treilea ștrand al cartierului, iar pe timp de iarnă un minunat patinoar natural.

Și atunci, dacă tot trăim ca la Veneția după fiecare amărâtă de ploaie, de ce să mai alintăm Aradul ca „Mica Vienă” și nu i-am spune direct „Mica Veneție”?

Cu un simplu exercițiu de imaginație putem crea și un circuit turistic, cu primarul Gheorghe Falcă în rol de ghid. Și iată ce le-ar putea spune ghidul Falcă turiștilor:

„Bine ați venit în Arad! În stânga puteți observa monumentul Takata, care datează încă din anul 1996 î.e. f. (înaintea erei Falcă). Acest momnument a fost introdus și în patrimoniul cultural al Aradului, fiind unul dintre principalele obiective turistice introduse în circuit odată cu intrarea orașului în cursa pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii. În dreapta, avem Parcul Natural Lunca Gaiului, în care puteți vizita două importante rezervații naturale ale Aradului. Aici se află cei doi arbori ai Aradului – parte integrantă a candidaturii orașului la titlul de Capitală Verde a anului 2784. Tot aici puteți vizita și Rezervația Naturală de Șobolani de Bulevard, specie pe cale de dispariție și care mai poate fi găsită doar în orașul nostru. În spatele acestui parc natural, stă unul dintre cele mai importante obiective turistice din vestul țării, anume lacul de acumulare Gai. Investițiile de la acest lac s-au făcut în perioada 2004-2008, ideea aparținând celui mai important edil din istoria acestei urbe, adică eu. Lacul are dublă utilitate. În perioadele de primăvară-vară-toamnă, acesta este folosit ca ștrand, dar și ca spațiu de recreere pentru iubitorii de sporturi nautice. În perioada de iarnă, acesta este folosit pe post de patinoar. În ceea ce privește patinoarul, investițiile în instalația naturală de îngheț au fost de 127 de milioane de euro, bani europeni. În cea de-a doua parte a acestui traseu turistic vom vizita lacurile Bujac, Subcetate-Sînnicolau și lacul Gemi-Center. Între timp, doritorii de fotografii și selfie-uri pot beneficia, pe toată durata sejurului, de serviciile domnului Lucian Riviș-Tipei. Vă dorim o vacanță cât mai plăcută.”

Cam așa ar putea arăta un minunat traseu turistic, avându-l în rol de ghid pe însuși primarul Aradului.

Între timp, dincolo de situația amuzant-enervantă din acest oraș, vă prezentăm și posibile cauze ale acestor inundații. Pe lângă o canalizare prost făcută, care „explodează” după fiecare ploaie, gurile de canal în care ar trebui să se scurgă apa sunt, de cele mai multe ori, înfundate de pământ sau de vegetație. Desigur, de aceste guri de canal ar trebui să se ocupe tot autoritățile, dar dacă acestea ar funcționa, unde și-ar mai face consilierii locali selfie-uri și de unde ar mai da mesaje de genul „am rezolvat problema”?

P.S. Pentru conformitate. Compania de Apă-Canal nu a preluat rețelele de canalizare din Gai. Motivele sunt lesne de înțeles