CCR decide în şedinţa de astăzi în legătură cu dezincriminarea abuzului în serviciu, subiectul stârnind reacţii pro şi contra, de la cele 800 de dosare DNA care ar rămâne fără obiect şi până la UNJR care o acuză pe Laura Codruţa Kovesi că face presiuni asupra CCR înainte de hotărâre.

Pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri există 8 sesizări de neconstituţionalitate legate de articolul 297 din Codul Penal şi articolul 13(2) din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, printre semnatarii sesizărilor fiind fosta şefă DIICOT, Alina Bica, Nicuşor Constantinescu şi Gheorghe Bunea Stancu.

Articolul articolul 297 din Codul Penal prevede că ”fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

Într-una dintre sesizările făcute la Curtea Constituţională de către Adrian Simion, inculpat într-un dosar de corupţie aflat pe rolul Tribunalului Brăila, se arată că “sintagma „vătămare a drepturilor sau intereselor legitime” din cuprinsul dispoziţiilor art.297 Cod penal este lipsită de claritate şi previzibilitate, nepermiţând determinarea exactă a conţinutului constitutiv al infracţiunii de abuz în serviciu, această situaţie contravenind principiului legalităţii incriminării prevăzut la art.1 din codul penal şi art.7 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor”.

Totodată, se mai arată o a doua situaţie care generează confuzie în ceea ce priveşte textul este aceea a laturii subiective cu care se săvârşeşte infracţiunea, fiind “dificil pentru subiectul procesual să îşi dea seama ce este interzis pentru el sau ce pedepseşte legea, câtă vreme conţinutul reglementării este ambiguu”.

Un alt articol contestat este 13(2) din Legea nr.78/2000 care menţionează că ”în cazul infracţiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime”.

Adrian Simion precizează în sesizarea sa că dispoziţiile din articol „sunt imprecis redactate şi neclare, deoarece legiuitorul nu menţionează dacă folosul necuvenit trebuie să fie unul material sau ideal, dacă obţinerea acestui folos este rodul voinţei infractorului ori poate fi şi întâmplător, dacă în cazul în care o altă persoană este beneficiarul acestui folos între el şi funcţionar trebuie sau nu să existe o legătură”.

Fostul preşedinte al CCR, Augusti Zegrean: În Europa, mai sunt 12 ţări care sancţionează cu închisoarea abuzul în serviciu

Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale spunea într-un interviu televizat, la începutul lunii mai, că în Europa doar 12 ţări mai sancţionează în Europa cu închisoare abuzul în serviciu.

„Avem şi un document întocmit de Comisia de la Veneţia, la cererea Parlamentului European, a Consiliului Europei, nu a UE, pe această temă — reglementarea abuzului de putere, abuzului în serviciu. În toate ţările sunt preocupări în acest domeniu. În Europa, din câte am verificat şi am constatat, mai sunt 12 ţări care sancţionează cu închisoarea abuzul în serviciu, restul nu sancţionează. Adică nu-l sancţionează cu închisoarea. Sunt ţări în care li se interzice să mai poată să ocupe funcţii publice pe o anumită perioadă de timp, dar la noi s-a mers pe această variantă. La noi, din câte ştiu, din timpul comunismului s-a introdus această infracţiune în Codul penal şi acolo a rămas”, a afirmat Augustin Zegrean, la Digi 24.

În Elveţia, cel care comite o astfel de infracţiune riscă amendă penală şi interzicerea dreptului de a ocupa funcţii publice pentru cinci ani.

În Franţa, legislaţia nu prevede sancţionarea abuzului în serviciu în mod direct, în schimb există alte prevederi care pedesesc persoanele care abuzează de funcţiile publice pentru obstrucţionarea implementării legii sau care nu îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu. Faptele sunt sancţionate cu amendă penală sau închisoare de până la 5 ani.

Nici în Germania, abuzul în serviciu nu este reglementat, iar prevederile legate de fapte penale comise de persoane care ocupa funcţii publice sunt trecute la capitolul “Fraudă”, în timp ce în Finlanda, cel care comite o astfel de faptă riscă până la patru ani de închisoare. Printre statele care incriminează direct fapta se află şi Italia, unde pedeapsa maximă este de patru ani.

UPDATE: 

Curtea Constituţională a decis: sintagma „îndeplinirea defectuoasă” a atribuţiilor de serviciu trebuie interpretată în sensul de „prin încălcarea legii”.