vineri, 19 aprilie, 2024

Special Arad Logo

    Zăcea pe stradă. Nimeni nu i-a dat nici măcar un șervețel. Arad, 2017. A trecut Marele Război, dar putea muri în jungla urbană…

    Suntem prea grăbiți. Suntem mult prea grăbiți. Iar în graba noastră devenim și ignoranți, iar din ignoranța noastră alții devin… ignorați. Putea fi bunicul oricui, al meu, al tău, al celor care l-au văzut căzut și nu l-au ajutat.

    Povestea este a unei adolescente din Arad, o elevă de la „Moise Nicoară”, o fetiță de 16 ani care a întâziat acasă. Rândurile de mai jos sunt despre un om, un bătrânel care peste 4 ani ar putea sărbători centenarul. Da, are 96 de ani și a scăpat cu viață din Marele Război, Al Doilea Război Mondial. Din ignoranța noastră, acest veteran de război putea muri în jungla urbană.

    Fugim să ne cumpărăm mâncare înainte de Sărbătoarea Paștelui ca și cum aceasta ar dispărea în numai câteva zile și foamea ne va ucide pe toți. Fugim ca niște roboți în stânga și-n dreapta, orbiți de  propriile probleme, și nu mai vedem pe nimeni și nimic în jur. Mergem să ne vizităm părinții sau bunicii și după douăzeci de minute fugim de acolo pentru că ne cheamă datoriile, asta în timp ce ei plâng zile întregi, săptămâni sau luni de dorul nostru.

    Ne-am transformat urbea într-o junglă, o junglă urbană din care scapă cine poate, o junglă în care din cinci în cinci minute auzim sirenele ambulanțelor, o junglă în care vedem cozi peste tot, în care în curând – în acest ritm – vom călca pe cadavre.

    Opriți Planeta! Măcar câteva momente. Liniștiți-vă oameni, este loc pentru toți. Dar nu uitați de semeni…

    „Mai avea 4 ani si făcea 100. Era căzut pe stradă! Nimeni, măi, dar nimeni nu s-a oprit sa-l ajute! Oameni, masini,toti treceau! Nimeni nu s-a oprit sa-l ridice si eventual sa-i dea un servetel, că-i curgea sânge din nas, că s-a lovit!

    …….

    De aia am întârziat! Ca l-am ajutat. Era veteran de război si voia sa ajunga la Casa Armatei! L-am dus până acolo si l-a preluat un domn in uniformă! Si batranelul ne-a zis: să vă dea Dumnezeu sănătate si iubire, asa cum mi-ati dat voi mie!

    Cum pot fi asa oamenii si după aia tot ei să se întrebe ca de ce e asa lumea?!” (povestea unei fete de 16 ani)

    Este puterea exemplului. Această adolescentă de 16 ani s-a oprit. Ea ne arată că nu este totul pierdut. Lumea mai are o șansă. Șansa pe care a avut-o și bietul bătrânel scăpat cu viață din război și abandonat pe stradă în jungla urbană.

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    7 + 6 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.