marþi, 16 aprilie, 2024

Special Arad Logo

    Tradiție pe dracu’, Doamne, iartă-mă… și dă-mi un leu, doi lei, să trăiască Pikachu!

    de Tomck@t | 19 decembrie 2016, 2:12 PM | Strada | Video

    0

    Am ajuns în acea perioadă sfântă a anului în care nu prea e în regulă să moară capra vecinului, dar pentru asta ar fi indicat să arunci și tu un ban p-acolo, ca să mânce și gura „caprei” ceva shaorma cu de toate sau un „gigi wurst” așa, de sărbători. E sezonul în care vrăjelile medievale și circăriile sătești reprezintă o oportunitate parcă capitalistă (că cap… frumoasă cacofonie!) de a exploata tradițiile – fie creștine, fie păgâne, ce mama dracu’ mai contează?! – de a face rost de niște bani… că altfel ce rost mai are?! Parcă premeditat, în această dimineață, în drum spre birou, am dat de o țigancă care ne-a abordat din mers cu textul „hai la baba să știi de noroc” (mai lipsea un „mânca-ți-aș”), după care, pe bulevard, ne-am intersectat cu niște flăcăi gălăgioși, full-color și în călduri electrice de vreo 230 Volți, care se zbenguiau și dădeau din mâini de zici că aveau fiecare niște diavoli tasmanieni în pantaloni. Măscăricii ăștia virgonți aduceau mai degrabă a Pokemoni decât a capre și aveau și vreo patru ucenici care săreau în fața trecătorilor mormăind ceva indescifrabil, dar îndesând ostentativ în fața lor niște căciuli… deocamdată goale.

    Băieții sunt și nerăbdători, pe deasupra. Acest obicei ţine, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Dacă la Viflaim (sau Vicleim – depinde de zonă – veche dramă populară de origine creștină, reprezentând nașterea lui Isus Hristos, jucată la țară) măștile evocă personaje biblice, aici sunt înlocuite de masca unui singur animal, al cărui nume variază de la o regiune la alta: cerb în Hunedoara, capră sau turcă în Moldova şi Ardeal, borita (de la bour) în Transilvania de sud. În Muntenia şi Oltenia, capra e denumită „brezaia“ (din cauza înfăţişării pestriţe a măştii) şi obiceiul se practică mai ales de Anul Nou. La origini, „jocul caprei” (omorârea, bocirea, înmormântarea, învierea) a fost un ceremonial păgân, de cult. De-a lungul timpului, acesta a devenit un ritual menit să aducă prosperitate în anul care vine. Prosperitate și-au dorit și feciorii veseli de astăzi, pe Revoluției… dar nu știm cât de avantajoasă le-a ieșit mascarada, până la urmă.

     

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    4 + 1 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.