Actorul Radu Beligan a murit în această după amiază, la Spitalul Elias. Radu Beligan avea 97 de ani.

Directorul medical al instituției sanitare, dr. Daniela Safta, a spus pentru Agerpres că actorul s-a internat vinerea trecută, într-o stare de „degradare biologică progresivă, în contextul vârstei avansate”.

„Pe perioada internării a beneficiat de monitorizare strictă cu supraveghere și controlul funcțiilor vitale, cât și controlul fizic și psihic adecvat situației sale. A decedat azi, la ora 13,00, prin stop cardio-respirator”, a precizat medicul.

Biografie

Seniorul teatrului românesc, maestrul Radu Beligan, s-a născut la 14 decembrie 1918, la Galbeni, în apropiere de orașul Roman.

A studiat Dreptul și Filosofia, în perioada 1937-1938, folosind bursa oferită de facultate pentru a-și plăti taxele la Conservator, dar și Academia Regală de Muzică și Artă Dramatică, unde a avut-o profesoară pe Lucia Sturdza Bulandra.

Debutul pe scenă a fost în spectacolul „Crimă și pedeapsă”, după Dostoievski. În primii ani ai carierei de actor a jucat la Teatrul „Regina Maria” (1937-1938), la ”Uranus” (1938-1939), la Teatrul din Sărindar, la Grădina „C.A. Rosetti”, la Teatrul „Tudor Mușatescu”, la Majestic, la Savoy, la Teatrul „Comedia”, la Municipal. La sfârșitul anilor ’40, a existat chiar și Compania „Radu Beligan”. La Teatrul Național din București a venit pentru prima dată în 1945.

Mai târziu, în 1961, a înființat Teatrul de Comedie, fiind directorul acestuia timp de opt ani (1961-1969). La 5 ianuarie 1961 a fost prezentat publicului primul spectacol al acestui teatru — „Celebrul 702” de Alexandru Mirodan, regia Moni Ghelerter, cu Radu Beligan în rolul principal. Pe această scenă, actorul a mai interpretat roluri în spectacolele „Șeful sectorului suflete” de Alexandru Mirodan (1963), „Rinocerii” de Eugene Ionesco (1964), „Capul de rățoi” de George Ciprian (1966), „Opinia Publică” de Aurel Baranga (1967), „Ucigaș fără simbrie” de Eugene Ionesco (1968).

La aniversarea a 100 de ani de la nașterea scriitorului Ion Luca Caragiale

Din 1969 până în 1990, Radu Beligan a fost directorul Teatrului Național București. De-a lungul carierei, a realizat peste 80 de roluri în teatru și 30 în filme. A avut o activitate bogată și la radio și la televiziune. Primul său rol în film a fost Rică Venturiano din „O noapte furtunoasă”, în regia lui Jean Georgescu (1943), iar ultimul în „După-amiaza unui torționar”, în regia lui Lucian Pintilie (2001).

Și-a intersectat drumul cu alte nume extraordinare ale scenei românești: Aura Buzescu, Nicolae Băltățeanu, Lucia Sturdza Bulandra, Toma Caragiu, Grigore Vasiliu-Birlic, George Vraca, Victor Ion Popa, Gheorghe Timică. A întruchipat roluri mari în unele dintre cele mai dificile partituri din dramaturgia română și universală, de la Romeo la Richard al III-lea sau Robespierre, în piese semnate de Ion Luca Caragiale, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Camil Petrescu, Tudor Mușatescu, Mircea Ștefănescu, Victor Ion Popa, Victor Eftimiu, Mihail Sebastian, Aurel Baranga, Alexandru Mirodan, William Shakespeare, Carlo Goldoni, Nicolai Vasilievici, Gogol, Anton Cehov, George Bernard Shaw, Maxim Gorki, Albert Camus, Jules Romain, Eugen Ionesco, Jean Anouilh, Friedrich Dürrenmatt, Edward Albee, Peter Shaffer, Patrick Süskind, Neil Simon, Umberto Eco.

Continuarea, pe Agerpres