Din primii pași pe care orice trecător îi face în Eutopia Garden din Mândruloc, își poate da seama că pășește într-o lume în care trandafirii sunt regine iar ei simpli supuși ai unor miresme și culori de viță nobilă. Trandafirii de acolo sunt deținătorii mai multor premii, unele specimene reușind să strângă și mai mult de zece, asta demonstrând calitatea lor. Premierea unui trandafir se poate întinde și pe durata a zece ani, luându-se în considerare mai multe aspecte, de la culoare și miros până la rezistența în timp.

Trandafirii care există în rozariul situat lângă DN7, împreună cu arbuștii ornamenali și plante perene se întind pe 25 de hectare, locul fiind unul imens însă bine îngrijit.

În orice parte te-ai fi uitat, culoare. Culoare și miros. Nu puteai să rămâi indiferent la numărul de petale pe care unii trandafirii îi aveau. Nu semănau cu nimic din ceea ce se poate vedea în piețe sau în grădinile oamenilor. Aveai impresia că acei trandafiri sunt făcuți de pictori, artiști plastici sau sulptori. Nu puteam examina un singur boboc sau arbust în întregime deorece colțul ochiului nostru era atras către altceva, o altă floare care avea trei culori. Apoi un brad de un albatru deschis metalizat.

Aleile care sunt străjuite de brazi și arbuști, tunelurile de trandafiri te transportă într-o lume în care dispare absolut totul. Grijile, problemele, devin surde, iar cel care pășește pe aleile inundate de trandafiri, mai dispune doar de trei simțuri: cel al mirosului, al văzului și cel tactil. Restul devine mut.

Vizita în sine, nu o putem descrie pe scurt decât citând o replică dintr-un film SF: „Trebuiau să trimită un poet”.(Contact -1997)

Mihai Todoca, 4 iunie 2017, 5:33 PM