De trei decenii este mereu la dispoziția noastră. La orice oră, că e din zi, sau e din noapte, un simplu apel la 112 (n.m. în trecut 981) îl scoatea mereu confortul său și, în loc de o cafea cu prietenii, sau un somn bun, prefera să fie prezent acolo unde arde, unde arde la propriu, pentru a salva viețile sau bunurile oamenilor, din Arad dar și din localitățile din județ.

Asta și-a dorit să facă mereu. Am putea spune că s-a născut pentru asta și, deși nu a fost prezent în lumina reflectoarelor, deși nu l-am văzut pe scene ținând discursuri, fiind foarte rar prezentat, sau cel mult fotografiat prin anumite articole din presa locală, acest om este un gigant al Aradului. El nu s-a lăudat niciodată cu nimic. Nu s-a considerat niciodată deasupra celorlalți, deși asta a făcut mereu: a stat și a vegheat la siguranța vieții și a bunurilor noastre.

Este Iustin Marșieu, colonelul Iustin Marșieu care a pus capăt unei cariere de 30 de ani de pompier. Un pompier excepțional. Se trage dintr-o familie mare a acestui oraș, bunicul său – tot Iustin Marșieu – fiind primul prefect al Aradului sub administrație românească, după Marea Unire de la 1918. Cei doi poartă exact același nume, iar acest lucru l-a făcut – probabil – pe pompierul Iustin Marșieu să se simtă obligat să participe activ la siguranța acestei urbe.

Am avut ocazia să îl cunosc, avându-l ca „superior” timp de opt luni, când îmi satisfăceam stagiul militar. Era un militar pur sânge. Nu te mângâia pe cap, nu îți șoptea cuvinte frumoase și nu vorbea doar de dragul de a vorbi. Avea o duritate, o severitate, specifică marilor comandanți. Disciplina era cuvântul său de ordine, iar la el ordinele nu putea fi încălcate. A fost mereu în alertă, mereu operativ, mereu pregătit pentru orice intervenție. Dar a fost un profesionist sută la sută.

FOTO: Fotografia datează din 21 februarie 1997, odată cu liberarea unui contingent de pompieri militari. Pe atunci maior, Iustin Marșieu este cel din mijlocul imaginii, singurul îmbrăcat în haine militare

Epitetul din titlu, „gigant”, poate părea exagerat, pompos, hiperbolic. Pentru astfel de oameni, pentru cei care ne salvează viețile sau agonisirile de o viață, niciun epitet nu poate fi exagerat, niciun atribut nu poate fi de ajuns pentru a ne arăta respectul.

S-a născut în 19 noiembrie 1961 și a urmat cursurile Școlii Militare de Ofițeri de Pompieri de la București în perioada 1983-1986. Actualmente, acolo funcționează Academia de Poliție.

Timp de 30 de ani a urmat meseria pe care și-a ales-o, iar timp de 23 de ani a fost comandantul subunității de pompieri de la Arad, cea mai mare din județ. A participat la peste 2500 de intervenții în cariera sa, unele dintre ele extrem de dificile, și a instruit peste 3.000 de pompieri militari, sau, mai apoi, după demilitarizare, pompieri profesioniști.

După trei decenii de activitate, colonelul Iustin Marșieu trece în rezervă. El pleacă dintr-o instituție pe care a servit-o 30 de ani, dar rămâne mereu pregătit să se întoarcă, să intervină, să mai salveze o viață, un bun. Mâine va fi prezent, în uniforma de care a fost și este atât de mândru, la predarea Drapelului de luptă pentru pompierii de la ISU Arad. Pentru mulți dintre cei care vor fi prezenți, Iustin Marșieu va trece probabil neobservat. Asta nu schimbă nimic… Mereu a fost așa.

Iustin Marșieu este un gigant al Aradului, este omul care a salvat zeci de mii de vieți sau de bunuri, dar a stat mereu în umbră, așa cum cel mai probabil se va întâmpla și mâine în fața Primăriei din Arad în cadrul ceremoniei.

Se spune cea mai frumoasă recompensă în meseria de pompier este atunci când un om îi spune după intervenție un simplu: mulțumesc!

Mulțumim domnule colonel Iustin Marșieu!