La telefon… Fifor către Căprar: „Ce căută ăia doi de la noi din partid, acolo la chef, la restaurant, unde le ține Falcă discursuri? Sunt idioți? Cum naiba să meargă în fieful lor?” „Nu știu, șefu… Cine sunt? Ce? Cum? Primarul de la Șimand și viceprimarul de la Felnac? Măi… și dacă nu le-am spus de atâtea ori să fie atenți! Stai ca verific și te resun. Dar ce e acolo?”. „Acolo… să dă în stambă jurnalistul ăla de la TV, de a fost și ceva șefuleț la sindicatele din administrație, Faur, Lazăr, ceva pupător de f… nah, așa cum mai sunt și pe la noi… a făcut un chef ca să le spună la ăia de i-au fost colegi că l-au pus, în sfârșit, liberalii pe listă la parlamentare. Locul șase, șapte, ceva de genul. Iar el e așa de bucuros… încât nici nu mai poate vorbi. I-a lăsat pe Falcă și pe Bibarț să țină cuvântări” Căprar: „Dar despre ce vorbesc, șefu?” „Hai măi Doru… De-atâta timp și nu știi? Despre valori, despre familie, despre… Știi ce? N-are rost. Sună pe ăia și rezolvă problema!”

Tot la telefon… Trr… trrrr… „Nici nu îmi răspund ăștia. Ce am ajuns… Mama ei de treabă… Stai să sun pe Sulincean. La ăsta răspund toți că e băiat bun, consilier județean și le-a și făcut pizza bună ani de zile.. la tăți” „Marius. Fii atent cum stă treaba în teritoriu. Nu știu cum faci, dar dacă nu dai de Brie și de Dema, care sunt la așa -zisul chef al administrației- la care Falcă le zice din mâini, și-i și face din degete, și nu le spui să dispară urgent din perimetru, o punem. E nervos Fifor, tată, de numa. Nu știu cum și de unde le știe de acolo din București, mai bine ca noi aici, dar rapid trebuie făcut”. „Ok, Doru. Rezolv imediat”

Și… tot la telefon… „Bă ce prost ești mă… Hai mă… Ce n-auzi? Stai ca-ți scriu mesaj”. Vorbește singur… „ Pfff. Auzi mă la ăștia, să stea să asculte discursul lui Falcă și să nu zică nimic!?” Mesaj: „Primare. Dispari repede de la cheful liberalilor vopsiți că e bai mare. Spune-i și la juniorul acela de la Felnac să șteargă și el putina. Însă, înainte de a pleca, lăsați-i la Gogu o amintire. Salut.”

Târziu, după oră două noaptea…

„Executat, domn consilier”.

„Bun. Amintire i-ați lăsat?”

„Da. Normal. I-am rupt gardul că nu ne-a lăsat să plecăm”.

 

Notă: Dialogul de mai sus e imaginar. Orice legătură cu realitatea trebuie interpretată. Cheful a fost real. La fel… și participarea celor doi edili de la PSD.

 

Pentru conformitate… Falcă vorbindu-le oamenilor din administrație aseară la chef

falca-chef

 

 

O. Peniță, 22 octombrie 2016, 2:27 PM