Automobilul Ford Model T, a cărei producție a început la 27 septembrie 1908, la fabrica Piquette din Detroit, SUA, a fost numit „automobilul care a influențat lumea”. Un Model T se poate admira la ora actuală și în cadrul expoziției de mașini de epocă din fața Primăriei Arad, fiind pe departe vedeta expoziției. Și viceprimarul Călin Bibarț a sesizat frumosul exemplar, urcându-se în el împreună cu fratele său întru titlu, Levente Bognar. Poza a rămas în istorie, urcată fiind pe facebook. Nu doar poza va rămâne în istorie însă, ci și „porumbelul” care i-a scăpat domnului Bibarț.

Căci se apropie campania și pe această cale trebuie să scotocim noi mituri locale, care să exploateze trecutul glorios al orașului. Asta probabil în lipsa lucrurilor cu care ne putem mândri din prezent. Ca să nu o mai lungim, care-i „porumbelul” lui Bibarț?

calin-bibart-ford-model-t

Ignorând virgula pusă anapoda, trecem direct la subiect. Prin această postare, domnul Bibarț lansează oficial un nou mit al Aradului pe care, cu o simplă căutare pe Google, îl spulberăm ușor. Doar că domnul Bibarț e obișnuit probabil să ia informațiile pe de-a gata, fără să le mai proceseze. La fel și zecile de persoane care i-au dat „Like” la postare.

La Arad s-a născut o nouă „șuhaidă”

Dacă în competiția pentru Capitală Culturală Europeană duceam pare-se lipsa de lucruri cu care să ne mândrim și Andrei Andro a simțit nevoia să reinventeze povestea prăjiturii Șuhaida, stabilind fără nicio dovadă clară că aceasta ar fi fost un produs 100% autentic arădean, acum, în pragul campaniei, Călin Bibarț a trecut la reciclatul istoric și a pescuit povestea „inginerului care a lucrat la Fabrica Marta, iar apoi a creat Fordul Model T”.

Domnule Bibarț, ca să vă parafrazez: „oare câți știu” că Ford Model T a avut nu unul ci 4 proiectanți? Ați făcut publică o afirmație fără ca măcar să specificați numele persoanei cu care arădenii ar trebui să se mândrească. Eu v-am întrebat: „Care este numele proiectantului?”. Nu mi-ați răspuns, drept pentru care voi presupune că vă referiți la József Galamb, cel dintre cei 4 care s-a născut cel mai aproape de Arad și chiar a lucrat pentru scurt timp aici. Căci ceilalți 3, Henry Ford însuși, Childe Harold Wills și Eugene Jeno Farkas n-au lucrat în viața lor la Arad.

Așadar, să ne imaginăm că „porumbelul” care v-a scăpat se referă la acesta: József Galamb („galamb” – „porumbel”, în maghiară, ca fapt divers). Într-adevăr Galamb a ajuns să lucreze la Arad, însă asta pentru foarte puțin timp și cu vreo 7 ani înainte să se deschidă Fabrica de Automobile MARTA. 

Fabrica MARTA a fost înființată în anul 1908 de către firma franceză Westinghouse, din Le Havre, filială a Firmei Westinghouse din SUA, pe actualul spațiu de pe Calea Aurel Vlaicu. Să reținem 1908! De ce este acest an important? Pentru că József Galamb a plecat definitiv în America în luna octombrie a anului 1903. Așadar, vă întrebăm noi pe dumneavoastră, cum a putut lucra Galamb la MARTA, dacă acesta lucra în 1908 la Ford Motor Company, în America?

Dar a fost la Arad, veți zice… Așa, și? Ce legătură are asta cu Fordul? De ce trebuie să ne agățăm de lucruri atât de mărunte ca să putem afirma cu tărie, cum spuneți dumneavoastră, că „ne mândrim cu Aradul nostru”.

Chiar nu avem nicio altă liană de care să ne prindem în prezent încât trebuie să născocim povești din trecut? E prezentul atât de negru și fără nicio șansă încât e imperativ să confecționăm mituri false?

Date istorice despre József Galamb

József Galamb s-a născut în 3 februarie 1881 la Makó, în Ungaria. În 1899, acesta a absolvit Cursul de Inginerie Tehnologică Industrială din Budapesta (actuala Universitate Óbuda) și, după ce a lucrat pentru o perioadă ca desenator tehnic în orașul Diósgyőr, a urmat stagiul militar timp de un an, astfel ajungând să lucreze la Hodmezovasarhely, Bekescsaba și Arad. Nu am găsit documente care să arate unde a lucrat mai exact Galamb la Arad, însă putem specula că ori la uzina de vagoane Weitzer ori la Societatea Arad-Cenad de unde a și primit o bursă prin care a plecat în Germania. Valoarea bursei a fost de 300 coroane și avea drept condiție ca el să se întoarcă înapoi după perioada bursieră. În caz contrar, suma trebuia dată înapoi. József Galamb și-a început periplul de studii în Germania, în 1903, trecând prin Dresda, Hamburg, Berlin și Bremen. Aici i s-au terminat banii și s-a angajat la Șantierele Navale. A mai lucrat și la Dusseldorf într-o întreprindere mică, respectiv uzinele lui Daimler și Benz. După aceea a plecat la Frankfurt pe Main, lucrând la montaj la uzinele Adler.

În octombrie 1903, a plecat spre America, cu gândul la Târgul Mondial de Automobile din St. Louis care urma să se organizeze în 1904 (asta arată faptul că el nu și-a onorat condițiile bursei primite la Arad, altfel spus Galamb chiar nu poate fi oferit drept un exemplu cu care sa ne mândrim în orașul nostru). Ajuns în SUA, József Galamb a lucrat două luni în New York, iar apoi a intenționat să se întoarcă în Germania. Acest lucru nu l-a mai făcut, căci s-a angajat la Stearns Automobile Company din Cleveland.

La vârsta de 24 de ani cât avea în 1905, s-a alăturat echipei Ford Motor Company, în decembrie, pe postul de designer. Compania avea pe atunci 300 de angajați care asamblau automobilul Ford, modelul A. După ce a schimbat designul sistemului de răcire a Modelului N, a devenit desingerul șef al companiei și a conceput multe părți ale vestitului Model T, care a apărut exact în 1908, an în care s-a deschis la Arad Fabrica MARTA.

József Galamb a murit în anul 1955 în Detroit.

Raluca Medeleanu, 30 septembrie 2016, 6:43 PM