vineri, 29 martie, 2024

Special Arad Logo

    Ovidiu Balint: File din povestea fondurilor pentru Arad

    de Ovidiu Balint | 3 mai 2016, 10:51 AM | Opinii | Recomandările editorilor

    2

    Priveam prin fereastra cafenelei ca la un televizor. Pentru că nu mai văzusem de multă vreme o zi însorită şi înstărită în forfotă urbană. Răsfoiam din când în când prin paginile pline cu greşeli de exprimare, gramaticale, de atitudine, jurnalistice şi de intenţie ale unor publicaţii ce-mi picaseră la îndemâna atenţiei şi tocmai mă pregăteam să scriu ceva despre ele. Intrarea unui domn, faţă de care port un respect deosebit, mi-a stins şi televizorul ferestrei şi mi-a răvăşit şi atenţia asupra obiectelor dotate cu pagini din hârtie şi  cu tendinţe jurnalistice.

    Discuţia se porneşte simplu, de la o mirare faţă de nivelul la care s-a ajuns în aprofundarea metodelor prin care banul public este păcălit să intre altundeva, decât pe unde ar trebui să iasă. Sau, măcar, pentru ce ar trebui să iasă. Adică, despre modul în care, la noi, Politica a fost obligată să asculte de Partid, schimbând astfel sensul expresiei de „politică de partid” în „politică pentru partid” şi nu „partidul pentru politică”. Mai pe scurt, după ce v-am învârtit destul în jurul cozii vesele a politicii româneşti, despre cum se fură din banul public. Omul a muncit mulţi ani de zile în domeniul financiar, dar nu ştiam că lucrase şi ca inspector de control finaciar pe vremea lui Ceauşescu.

    Şi îmi trânteşte, pe masa discuţiei, trei exemple despre cum se deturnau banii publci pe vremea unicului partid. Adică, pe vremea comuniştilor, fiindcă acum este partidul unic, nu unicul partid.

    Primul. Construcţia Sălii Sporturilor „Victoria” (apropos, comuniştii, când au botezat-o, s-au gândit la victoria socialismului; noi la care victorie ne gândim acum?), aia de pe Malul Mureşului, s-a finalizat cu bani aprobaţi iniţial doar pentru construirea Combinatului Chimic de la Vladimirescu. Era prin anii 80’.

    Al doilea. Construirea Bazinului de înot „Delfinul”, aflat în vecinătatea Sălii Sporturilor, a fost finanţată, în mare parte, din fonduri destinate construcţiei CET-ului.

    Al treilea. În zona Podgoria-Pădurice, odată cu sistematizarea străzilor pe care urmau să fie construite blocuri, se pregătise o altă convingere a banilor să se îndrepte şi spre construirea unei toalete publice.

    Dacă pe primele două nu am reuşit nici azi, după 20 de ani de la Revoluţie, să le renovăm integral, al treilea nu s-a mai făcut niciodată. Comuniştii n-au mai apucat să deturneze banii la timp, iar politica post- revoluţionară nu mai foloseşte toaleta. Nu pentru că nu ar avea necesităţi, dar acum, dacă trăieşti o viaţă politică, poţi face orice îţi vine şi oriunde.

    Care ar fi asemănările dintre cele două perioade? Şi atunci, ca şi acum, se deturnează fonduri publice. Şi atunci, ca şi acum, deturnările sunt făcute cu buna ştiinţă a organelor de control financiar. Poate chiar cu largul concurs al acestora. Şi atunci, ca şi acum, deturnările cresc direct proporţional şi logic odată cu dimensiunea financiară a fondurilor de tip „uger de vacă”.

    Cea mai importantă asemănare constă în faptul că şi atunci, ca şi acum, s-au făcut investiţii fără o strategie de dezvoltare pe termen lung. Ceea ce porneşte şi caruselul deosebirilor. De pildă, comuniştii se gândeau doar la a oferi locuri de muncă, fără a se gândi că oamenii muncii mai şi trăiesc. Adică au nevoie şi de un mod de petrecere a timpului liber. Îi zice loisir. De-aia au trebuit construite cele două săli de sport prin păcăleli financiar-politice.

    Culmea ironiei, s-au construit două săli de sport pe cheltuiala a doi poluatori puternici.

    Politicienii de azi, când deturnează fonduri, se gândesc doar că oamenii se duc la vot. De aceea se fac investiţii umplute cu atâta interes pentru funcţia politică, încât de multe ori investiţia blochează intrarea (la propriu) cetăţeanului în propria curte sau casă. Apoi, deodată, apar nişte vile, sau cartiere noi. De pe autostradă sau de pe şoseaua de centură nu a derapat nici un bazin public, dar nişte piscine de partid tot au scăpat de sub observaţia şefilor de şantier.

    Ca s[ facem o analogie, ce-i drept, Aradul a luat o mită de la firma privată care a primit contractul pentru iluminatul public al oraşului: instalaţia de nocturnă de la stadionul UTA. Pentru peste 20 de ani de investiţii publice cu interes electoral e cam puţin, ca mită pentru arădeni.

    În fine, sper că nu bănuiţi articolul de apologie a deturnării de fonduri. Mi s-a părut, totuşi, interesantă comparaţia între două regimuri, unul multilateral dezvoltat, iar celălalt democratic. Diferenţa esenţială în scopul deturnării de fonduri publice pare a fi făcută de importanţa votului în funcţionarea regimului politic.

     

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Ura față de Roșu, comunism, sau PSD ce a devenit întruchiparea „hoțiilor” organizate în campania „nu ne vindem țara”, se poate compara cu iritația Taurului la vederea mantiei purpurii în spectacolul coridelor.

      Deturnarea banului public, ” am făcut EU” de parcă a adus finanțarea de la salteaua lui tăticu, sa făcut atunci în regimul trecut dintr-un interes ce copia cultul personalității marelui conducător. Dar măcar atunci ajungea să ne bucure finalitatea.

      Azi deturnarea este spre conturile personale ale ciocoilor vechi si noi. Azi suntem mințiți cu tupeu, dezvăluind fasolea camerelor de filmat, de ți se varsă fierea în sânge instantaneu. Hoțul mimează o mărinimie grețoasă, sfidând bunul simț. Aroganța este jignitoare și oricât încerci să te stăpânești, nu reușești să scapi de gândurile criminale ce te năpădesc într-o fracțiune de secundă.

      Pe vremuri te obligau să votezi „democratic” pe un singur partid. Azi sunt o sumedenie de partide, făcături ale aceleiași bande de hoți, create pur și simplu din intenția vădită de a menține sau schimba Gașca de hoți de la „butoane”. Ținta? Aceeași bani de la Bugetul Statului.

      Ori acest ” sistem” diabolic trebuie întrerupt.
      A venit timpul ca Mișcarea Civică să își impună hegemonia celor mulți, ce timp de 25 de ani au fost călcați în picioare de tălpile puturoase ale unor oportuniști lipsiți de scrupule.

      A venit primăvara schimbării! Este rândul societății civice să-și impună Candidatul.

      0 voturi
      +1
      -1
      • Cine este acel Candidat?
        Sunt curios deoarece momentan optiunile de vot sunt limitate, planul meu fiind de pe acuma sa imi anulez buletinul de vot stampiland mai multi candidati, macar in acest fel nu se vor putea folosi de votul meu, mai pe romaneste nu il vor putea fura.

        0 voturi
        +1
        -1

    Scrie un comentariu

    2 + 0 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.