E o imensă balenă mediatică care plutește în apele tulburi ale internetului în ultimul timp și e pe cale de a cuceri tot mai multe țări. Problema, la prima vedere, e că s-ar putea ca acest joc sinistru să fie chiar adevărat, dar în realitate e o problemă și mai gravă faptul că mass-media joacă un rol murdar în propagarea prostiei, dând apă la moara psihozei în rândul cititorilor mai slabi de îngeri.

Cazul părea dubios încă de la bun început, deoarece nicio publicație serioasă din lume nu a tratat subiectul în momentul în care acesta a (re)izbucnit. Iar când spunem publicații serioase, ne referim la New York Times, Washington Post sau, ca să fie mai aproape de noi, The Guardian sau BBC din Marea Britanie. Au scris despre jocul „Balena Albastră”, în schimb, The Sun sau Daily Mail, adică niște tabloide echivalente cu Click!-ul nostru cel de toate zilele. Accentul e pe „(re)izbucnit”, deoarece povestea șocantă nu e deloc nouă. A început în Rusia în anul 2015, pe o rețea de socializare similară cu Facebook, numită VKontakte, potrivit snopes.com. Site-ul ăsta, snopes, e de urmărit când mai auzi de vreun reptilian care se trezește să vină cu dovezi șocante cum că Pământul e plat, deoarece analizează majoritatea știrilor incredibile și dă un verdict bazat pe o documentare destul de serioasă. Cazul „Balena Albastră” a primit ștampila „nedovedit”, numai că nu prea auzi acest cuvânt la televiziuni și în ziarele de scandal în aceste zile de răscruce în care generația emo parcă a reînviat din propria-i cenușă ca Balena Phoenix, ca apoi să se sinucidă din nou.

Știrea a apărut pentru prima oară în ziarul rusesc Novaya Gazeta, care a relatat că în decursul a șase luni, 130 de minori s-au sinucis și, „aproape toți”, „cel puțin 80” dintre cei decedați făceau parte din aceeași comunitate online de pe vk.com. Știrea nu era deloc de neglijat, firește, doar că Poliția nu a găsit nicio dovadă că ar fi vorba de un joc morbid la mijloc. Informația a fost (p)reluată anul trecut și de postul de televiziune Russia Today, trâmbița mediatică a lui Putin (vom reveni asupra acestui lucru, căci s-ar putea să aibă un rol important în poveste). Panica a luat deci o amploare neașteptată în Rusia, unde rata sinuciderilor în rândul tinerilor era și este alarmantă, dar au fost și câteva voci care au îndemnat lumea să fie rațională. Publicația Meduza a criticat articolul scandalos din Novaya Gazeta, notând că teenagerii depresivi cu intenții suicidale tind să se-nscrie în același grup online, unde pot găsi alți „confrați de suferință”, dar asta nu înseamnă că grupul online provoacă moartea unor copii pur și simplu curioși. De aceeași părere au fost și majoritatea psihologilor din Europa, anul acesta, când valul a atins țările slavice, cele latine și Anglia cea cuprinsă de febra Brexit.

În luna februarie s-a autosesizat și Radio Europa Liberă,

care și-a demarat propria anchetă. Ei au reușit să vorbească cu administratorii acestor grupuri, așa-zișii „curatori”, creând conturi false și prefăcându-se că sunt tineri dezorientați care vor să între în acest joculeț al morții. Ancheta nu a fost chiar o reușită, deoarece „curatorii” n-au mai continuat după un timp să ghideze reporterii radioului Europa Liberă spre moarte. Concluzia investigației Radio Europa Liberă a fost că jocul „Balena Albastră” ar putea să fie pur și simplu un produs al unor tineri cu chef de glume morbide, care nu realizează gravitatea acestor acțiuni. De asemenea, au dovedit (discutând cu mai mulți participanți) că cei care aveau intenții suicidale erau deja pregătiți de ceva timp să moară, au căutat doar un pretext. De asemenea, reporterii au aflat că majoritatea copiilor au abandonat „jocul” la timp, nefiind influențați de „vraja” Balenei Albastre.

Să reținem acest verb: a influența – deoarece de aici pornește toată problema reală.

Atunci când crearea unui haos nu e făcută cu rea-intenție pe căile întunecate ale internetului, nu vorbim neapărat de manipulare în masă. Vorbim însă despre „clickbait”-uri în presă, cel mai cretin și inconștient mod de influențare. Tot ce e șocant atrage trafic, doar că marea majoritate a presei, în special în România, nu se mai obosește să se documenteze și nimeni nu-și dă seama că influențează astfel atât cititorul, cât și știrea în sine. Adică de la un click la altul, de pe o zi pe alta, știrea se denaturează, iar prostimea, evident, pune botul. Că ai crezut ce-ai auzit sau ai avut dubii, contează mai puțin, ce e mult mai grav, însă, e că somnul rațiunii naște monștri, vorba lui Goya. Adică… ce face tineretul când aude zi și noapte pe TV și pe internet asemenea tâmpenii? „Hai să fac și eu o farsă la câțiva fraieri!”… și uite așa, acolo unde nici nu a existat, s-a creat „jocul Balena Albastră”.

Pe de altă parte, acesta nici măcar nu e o idee originală. Se prea poate că acești „curatori ai morții” – niște tineri extremiști care sigur necesită o vizită la un psiholog – s-au inspirat din niște filme precum „Saw”, „Dark Dungeons” sau „Nerve”. Ghici ce? Tot niște jocuri online și offline în care viețile jucătorilor sunt puse, mai devreme sau mai târziu, în pericol.

La noi, în România, „balena” a aterizat în asfalturile găurite ale țării prin niște site-uri senzaționale precum stiripesurse.ro, infoalert.ro sau activenews.ro, toate marcate ca fiind îndoielnice de către extensia de browser „De Necrezut”. Dar cum de „știrea” a luat amploare inclusiv în presa mai profesionistă (Digi 24, News.ro, HotNews sau Adevărul, de exemplu)? Totul a pornit – evident – din Iași, cea mai eficientă portiță spre România dinspre Rusia, de unde a pornit toată această nebunie. Cinci elevi s-au prefăcut într-o pauză că nu mai respiră. Au leșinat pe bune și au ajuns la spital, iar mai târziu la un psiholog. Jocul „Balena Albastră” și-a căpătat, astfel, undă verde în presa din România, iar parcurgând direcția Est spre Vest, ieri a ajuns și-n Timișoara. Știrea a apărut pe Digi24, unde un reporter conștiincios a și vorbit cu o „victimă”, o fată de 13 ani care a dorit să-și păstreze anonimatul. Iată minunăția de reportaj:

Știre bombă? Stai să vezi! 

Există și o altă versiune a poveștii „incredibile”, pe News.ro: O fată din Timişoara a înscenat că primeşte mesaje de ameninţare după ce a jucat ”Balena Albastră” pentru a primi un telefon nou.

Tot o fată de 13 ani, tot sub protecția anonimatului. Adolescenta şi mama ei au fost chemate, luni, la Poliţie, pentru a fi audiate, iar în urma verificării telefonului mobil al copilei, poliţiştii au descoperit că pe acesta era instalată o aplicaţie care îi permitea fetei să îşi trimită singură mesaje. Puțin mai târziu și Digi24 a venit cu precizări, dezmințind propria știre. Cam atât despre știrile false și efectele lor – tot false. 

Dar din moment ce alterarea informației în presă este oarecum inevitabilă în zilele noastre, uite un exemplu bun despre cum ar trebui tratat un astfel de caz periculos: potrivit netfamilynews.org, Georgi Apostolov, directorul Centrului pentru Internet Sigur din Sofia – ARCFund, este foarte mulțumit că organizația sa a reușit să oprească răspândirea valului de clickbait-uri pe Facebook în această țară, în special cele care conțineau isteria „Balena Albastră”. „Ceea ce ne-a îngrijorat cel mai mult și ne-a fost confirmat pe helpline-ul nostru, a fost că tinerii cu intenții suicidale se vor folosi de această manipulare ca o scuză de a nu vorbi despre problemele lor reale. A trebuit să ducem un real război cibernetic ca să eliminăm site-urile de clickbait care au creat panică printre părinți cu titluri precum «Monstruosul joc online care conduce la sinucideri printre tineri a ajuns în Bulgaria». Cazul a fost semnalat și în Letonia, Kârgâzstan și alte câteva țări”, a spus Apostolov.

Manipularea abia aici intră în schemă.

Tot el a atras atenția că „jocul Balena Albastră e un fake senzaționalist pornit de mass-media rusească în 2016, care a fost «resuscitat» cu un anumit scop politic. Bazându-se pe articolele jurnaliștilor ruși, cică „de investigație”, aflați sub controlul lui Putin, planul este implementarea unei legi care să prevină instigarea la suicid a tinerilor. Sună cunoscut? Turcia a interzis deja accesul la rețelele de socializare ca să combată pornografia infantilă. În același timp, mai mulți politicieni ruși vorbesc de ceva timp despre implicarea serviciilor de inteligență din Occident și de «naționaliștii ucrainieni», dând de înțeles că ei stau și în spatele acestui joc oribil, cu intenția clară de a extermina generația tânără din Rusia”.

Dacă ceea ce susține Georgi Apostolov e adevărat, momentul ales de Putin este extrem de prielnic. Să nu uităm de faptul că recentul episod WikiLeak ne-a confirmat o teamă mai veche: CIA ne poate transforma televizorul, calculatorul sau smartphone-ul într-un aparat de spionaj. De aici, pentru unii nu mai e nevoie decât de un pas ca să creadă în „forțele oculte” și în „atacurile psihotronice”, astfel ca o legislație care să-i permită Guvernului să controleze social media să treacă de vot fără probleme, precum o căprioară pe drumul județean neasfaltat la 2 noaptea. Și dup-aia degeaba se va striga „noaptea ca hoții”, căci presa, mai mult decât rețelele de socializare, și-a făcut deja treaba dezastruoasă, contribuind la răspândirea psihozei. În anumite cazuri, cu părere de rău (dar cu traficul explodat), chiar fără să vrea.

Dar în România? De unde până unde acest „apetit” morbid pentru „Balena Albastră”?

În România există doar un apetit incontrolabil pentru senzațional, că tot n-am dat de Elodia, iar mass-media știe să exploateze acest lucru la maximum. La modul serios, însă, adolescenții din întreaga lume sunt din ce în ce mai afectați de depresie, arată un studiu din noiembrie 2016, copiii români nefiind o excepție, dar cauza nu este Facebook sau un site similar rusesc despre care până nu demult nu a auzit nici dracu’ în România. Creșterea riscului de suicid printre minorii români poate fi generat de „exodul” părinților în străinătate, în căutarea unui loc de muncă, precum și celelalte motive „obișnuite” la această vârstă, adică certurile în familie sau problemele sentimentale, dar care există – vorba aia – de când lumea.

Pericolul real cu „jocul Balena Albastră” e că diseminarea acestei ştiri poate declanşa fenomene indigo: alţii vor fi încurajaţi să creeze astfel de grupuri online, așa cum a spus Georgi Apostolov, coordonatorul Safenet Bulgaria. Au fost două astfel de incidente în Bulgaria, dar Safenet le-a raportat şi Facebook le-a şters.

În România, Poliţia a început deja o campanie de informare. De asemenea, şi Ministerul Educaţiei şi Patriarhia vor lansa astfel de campanii publice, relatează TVR, în timp ce companii private de securitate cibernetică monitorizează deja activitatea din ţara noastră legată de acest joc periculos şi vor transmite poliţiei datele obţinute. E bine, până și implicarea Patriarhiei la o adică, dar e de reținut că prevenirea sinuciderilor în rândul tinerilor trebuie să persiste și după ce mania „Balena Albastră” va dispărea, mai devreme sau mai târziu, în adâncurile oceanului mediatic.

Sursa foto: Le Monde