Ceea ce am trăit sâmbătă la victoria împotriva Dunării Călărași nu mi-a fost dat să mai văd pe un stadion din Arad niciodată. Sau poate am mai trăit, dar oricum, foarte rar. Ca o aducere aminte, cred că am avut aceleași emoții la victoriile cu Dinamo, Steaua și Rapid din 1993, la victoria cu Poli din 2007, acel 2-1, sau celebra victorie cu 4-3 de la Timișoara.

Atunci au fost altfel de sentimente. Ne bucuram cu toții de o victorie aducătoare de puncte, nicidecum una capitală. Sâmbătă a fost altfel, era un meci eliminatoriu, era un meci de 120 de minute în care orice gol al adversarilor era sinonim cu dezastrul. Forțat spus dezastrul… Eram eliminați și atât, scoși dintr-o cursă spre Liga 1 oricum inegală. Rămâneam la nivelul la care suntem. Dar cât de frustrant ar fi fost? Ce clipe am fi pierdut?

Atunci, sâmbătă în jurul orelor 21 eram unu: eram UTA atât noi cât și jucătorii. Lumea era a noastră și sub influența acelor trăiri ne și vedeam invincibili. Am uitat atunci și cu ce efort s-a ajuns aici și de unde am plecat. Am intrat într-un război care a făcut victime. În ritmul impus de FRF, rând pe rând i-am pierdut pe Polgar, pe Filaret, pe Hlistei, ca totul să culmineze cu Manea, eliminat la barajul cu Călărași.

UTA a plecat spre Voluntari ruptă-n fund…  ca să vorbim drept. Roli Nagy, antrenorul atât de aplaudat sâmbătă, dar contestat totuși de unii „anonimi” pe site-urile de specialitate, a fost nevoit să improvizeze. La Voluntari aveam pe bancă un antrenor obosit de atâtea probleme și bătălii, dar și un lot de jucători epuizat după ce au evoluat 10 meciuri în 40 de zile!

Roli a fost nevoit să „improvizeze” cu Darius Covaci pe partea dreaptă a defensivei. Era același Covaci care nu a făcut un meci rău la Călărași, în ciuda înfrângerii, și care a fost aruncat în luptă la meciul retur, greșind la golul Dunării. Era însă același Covaci care a fost unul dintre artizanii victoriei în Cupa României Elite, același jucător care s-a distrat cu juniorii de la Voluntari în „sferturile” acelei competiții.

Anul trecut, Covaci era o piesă importantă la Pecica, echipa care a pierdut barajul pentru Liga a 3-a contra celor de la Ighiu.

Acum, după război, internauții ascunși sub tot felul de nick-name-uri anonime, urlă, lovesc și jignesc. „Sper să fie ultimul lui meci!”, scrie un așa zis „suporter” pe sportarad.ro. Un altul, „Cristi”, zice că e „0 barat”…

Cât de nedrepți sunteți? Covaci este primul jucător care a greșit la vreun meci de fotbal? Atunci Chiricheș ce a făcut cu Ucraina? Evra cum a evoluat în returul Bayern – Juventus? Marele Zambrotta cum i-a dat pasă de gol lui Mutu la Euro 2008? Trebuiau împușcați?

E adevărat, Covaci nu l-a marcat pe Voduț la primul gol și a greșit la golul al treilea când Enceanu i-a „furat” mingea și apoi a urmat o lovitură liberă din care Bălan a marcat.

Indiferent cum ar fi fost, Covaci este un copil care nu merită un astfel de tratament. Nu este postul pe care evoluează frecvent, el fiind un mijlocaș de meserie. În plus are destule calități astfel încât să se impună la UTA și să nu-i facă pe plac lui „suporter”. Covaci va mai juca la UTA. Este un jucător ambidextru, cu o tehnică bună în regim de viteză, dar și cu defecte…

Trecând peste faptul că se puteau găsi și alte variante, de exemplu cu Tănase în rolul de fundaș dreapta și cu Jorza la mijloc, niciun jucător din echipă, și cu atât mai mult Roli Nagy, nu merită astfel de critici. Ei ne-au adus aici, pe forțele lor, pe munca lor. Ei ne-au făcut să râdem sau să plângem de bucurie, ei ne-au dus la porțile primei Ligi după ce în urmă cu doi ani jucam cu Tauț, sau Forest Oil Sâmpetru German. Vă mai aduceți aminte?

Hai să nu uităm de unde am plecat… Hai să apreciem unde am ajuns. Nu trageți în copii!

De multe ori, cei tari în taste, nu sunt în stare să alerge nici după tramvai… Hai să nu mai judecăm.

PS: La fel apar comentarii despre portarul Bogdan Miron. Și el a greșit. O fac și alții la case mai mari. Dar când Miron l-a blocat pe Valentin Alexandru în prelungirile cu Dunărea a fost bine? dar când Miron a apărat penalty la Vâlcea v-a plăcut?  Când Miron a scos două-trei șuturi foarte grele cu Chindia a fost portar bun?

Voi cei din fotolii, nu mai trageți în fotbaliști. respectați efortul lor, dăruirea lor și, până la urmă, performanța lor la care nu se gândea nimeni la startul campionatului.

Până la urmă, mai avem un retur de disputat… Iar, vorba lui Botiș, miracole s-au mai văzut!