vineri, 29 martie, 2024

Special Arad Logo

    Noi experiemente pentru manipularea la scară largă a mediului planetar

    de Special Arad | 9 septembrie 2014, 11:31 AM | Știință

    0

    Profesorul Steve Rayner, co-director la Programul Oxford Geoengineering, și-a dezvăluit propunerea de a crea prima structură pentru viitoare experimente de geoinginerie. E un semn că măsurile considerate drastice și riscante, de combatere a schimbărilor climatice, cum ar fi injectarea artificială de particule minuscule în atmosfera Pământului pentru a reflecta lumina Soarelui înapoi în spațiu, au intrat tot mai mult în sfera „mainstream”.

    Corpul academic a declarat necesară crearea unui „proces de revizuire transparent și deschis, care să se asigure că astfel de experimente primesc licență de operare.”

    Rayner, care a făcut parte din Grupul de Geoinginerie al Societății Regale din Londra, a lansat declarația la prima conferință mondială de inginerie a climatului din Germania. Expertul le-a cerut tuturor participanților la conferință să-și aducă contribuția la declarație.

    Schița actuală afirmă că „noile tehnologii au potențialul de oferi reale beneficii societății, dar pot fi și controversate. Într-adevăr, controversele din jurul acestor tehnologii le împiedică dezvoltarea, așa cum s-a întâmplat cu modificarea genetică a organismelor sau cu energia nucleară.” Puteți citi draftul integral aici – a fost distribuit la Conferința de Inginerie a Climatului din Berlin.

    Declarația se concentrează pe o subcategorie de proiecte de geoinginerie numite management-ul radiațiilor solare, care include și propunerea de luminare a norilor de deasupra oceanelor și de trimitere în atmosferă a unor oglinjoare care să reflecte lumina soarelui.

    „Creșterea interesului pentru ingineria climatică, definită, în mare, drept manipularea la scară largă a mediului planetar pentru a preveni schimbarea climatului, a stârnit controverse despre eficiența și inteligența acestor idei”, spune documentul.

    Într-un interviu, Rayner mi-a spus că documentul a fost inspirat parțial de un eșec al unui experiment anterior de inginerie climatică – SPICE (Stratospheric Particle Injection for Climate Engineering), proiectul care avea scopul de a livra aerosoli în atmosferă.

    Proiectul necesita trimiterea unui balon la un kilometru altitudine pentru a șpreia 150 de litri de apă în atmosferă, ca să ilustreze mașinăria care urma să trimită particule de aerosoli în stratosferă.

    proiect-inginerie-climatica

    Impactul experimentului asupra climatului ar fi fost neglijabil, dar totuși a cauzat indignarea publicului și a fost anulat din motive neanunțate. Rayner spune că oamenii de știință interesați să studieze geoingineria trebuie să învețe din această întâmplare și să se asigure că experimentele viitoare vor fi duse până la capăt în mod responsabil, sub ochii publicului.

    „Trebuie să fim foarte prudenți când facem acești primi pași”, mi-a spus el, pentru a crea o cale pragmatică pentru aceste experimente. Profesorul a menționat că majoritatea experimentelor de acest gen sunt la o scară atât de mică încât nu pot avea vreun efect real asupra atmosferei, dar „cercetătorii trebuie să ia în considerare consecințele sociale și politice” și publicul trebuie să fie foarte bine informat.

    Dr. Ken Caldeira, un om de știință american prezent la conferință, s-a arătat îngrijorat că un astfel de document ar putea fi sufocant pentru știința climatului. Definiția e prea relaxată și ar putea împiedica cercetări care au legătură tangențial cu geoingineria.

    „Există posibilitatea ca această guvernanță să afecteze știința climatului”, a spus el. Regulatorii ar putea, de exemplu, să nu considere activitatea de pompare a carbonului în subteran ca fiind geoinginerie, dar să fie de acord cu vopsirea acoperișurilor în alb.

    „Cum ai defini „lucrări experimentale aplicate la astfel de tehnici?” mi-a dat Caldeira un exemplu de exprimare vagă în text. „Cred că până la urmă va face mai mult rău decât bine.”

    Propunerea a cauzat deja dezbateri încinse printre cercetătorii și comentatorii din Berlin și rămâne de văzut dacă va fi acceptată și publicată. Dar Rayner crede că geoingineria și-a făcut deja un nume.

    „Acum zece ani, nanotehnologia era pe buzele tuturor”, a spus el. „Dar acum a devenit atât de obișnuită încât vorbim doar despre aplicațiile ei specifice în anumite domenii.” Rayner crede că același lucru se va întâmpla și cu geoingineria – va deveni ceva normal. „Cred că termenul va fi folosit atât de des încât, în scurt timp, va fi înlocuit în discuții de alte tehnologii mai specifice.”

    Sursa: Vice România

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    5 + 9 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.