Concurența e din ce în ce mai acerbă, asta pentru că orizonturile „bătăliei” se extind. La două săptămâni după depunerea dosarelor de candidatură, Ministerul Culturii a făcut publică lista orașelor care intră în competiție pentru obținerea titlului de Capitală Europeană a Culturii în anul 2021. Astfel, știm că Aradul încearcă să-și arate mușchii în fața orașelor Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Craiova, Sfântu Gheorghe, Brașov, Brăila, Baia Mare, Târgu Mureș, Bucureşti, Suceava, Bacău și Alba Iulia.

Special Arad și-a propus să prezinte fiecare oraș candidat în parte, în ordinea gradului de periculozitate pentru Arad. La final, vom trage o concluzie cât se poate de echidistantă și vom acorda note de la 1 la 10 tuturor celor 14 orașe care, momentan, se rup în figuri cu „2021” la capăt…

Ne îndreptăm atenția de data aceasta spre cel mai mare oraș al României, oraș în care, în ultima perioadă, se pare că nimănui nu-i mai arde de Capitale Culturale Europene… după incidentul tragic din clubul Colectiv. Dar… candidatura capitalei a fost depusă (pe 10 octombrie), iar în competiția de față acesta e tot ce contează. Teoretic. Dacă va avea un rol decisiv instabilitatea politică, respectiv puterea societății civile… rămâne de văzut. Prea puțin posibil, însă. Să nu uităm că pentru anul 2021, alături de România, concurează și Grecia, țară cu grave probleme financiare în ultimii ani.

Capitala – între cultura și incultura (in)vizibilă

Fiind cel mai mare oraș și totodată capitala țării, este normal ca în București să fie centralizate toate instituțiile culturale mari. De asemenea, în mod normal, este orașul în care activitățile socio-culturale sunt de n ori mai numeroase decât în provincie. Având toate aceste atuuri, Bucureștiul ar fi favorizat instantaneu, dar știm după experiența Budapestei (care a pierdut competiția cu orașul Pécs) că lucrurile nu merg chiar așa. Pe deasupra, capitala excelează nu numai la nivel cultural, ci și la nivel… dacă putem spune așa… „incultural”. Asta datorită locuitorilor metropolei. Nu e nimic deosebit, totuși, față de celelalte orașe ale țării, doar că la nivelul numărului de locuitori ai capitalei, „statistica” pare multiplicată. Acest lucru contează, din nou, extrem de puțin în competiția pentru obținerea titlului de Capitală Europeană a Culturii 2021. După cum știm, dosarul de candidatură are un rol substanțial. Pentru capitală, de acest dosar și cu toate campaniile aferente s-a ocupat Asociația ArCub.

Asociația a demarat mai întâi campania „Memoria | Explorarea | Imaginarea orașului”, iar proiectul de candidatură se numește „București – orașul In-Vizibil”.

Iată comunicatul de presă:

„București este un oraș al contrastelor, adesea conflictual la nivel cultural, social și urban. O mare parte din identitatea şi potenţialul oraşului sunt în prezent scufundate, uitate, nerealizate şi neimaginate.

Admiţând starea fragmentară a orașului, lipsa conexiunilor între acesta și locuitorii săi, precum și lipsa de încredere care îi domină pe aceștia, Orașul In-vizibil își dorește:
– să descopere ce îi unește pe bucureșteni și ce îi face să se implice în transformarea lui
– să identifice și să folosească potenţialul creativ al orașului
– să folosească puterea invizibilă a culturii ca pe un instrument de transformare a orașului şi să-i aducă în centrul acestei transformări pe cetăţenii săi creativi.

Prin toate acestea, programul București2021 își propune să facă invizibilul vizibil.
Conceptul programului va fi dezvoltat pe trei direcţii tematice:

•  Pierdut și regăsit: În acest sens, vor fi dezvoltate proiecte care să aducă în lumină istoria pierdută, uitată, invizibilă a orașului și a locuitorilor săi, să reactiveze memoria colectivă a bucureștenilor, precum și legăturile pierdute cu Balcanii și restul Europei. Tema de program își propune să reconecteze emoţional orașul cu cetăţenii săi și să remodeleze legăturile cu Europa în contextul secolului 21.

•  Periferii: înăuntrul și în afara lor. Tema periferiei este gândită din punct de vedere geografic și cultural. Bucureștiul se află la intersecţia Balcanilor cu Europa de Est, fiind, totodată, un amestec divers de etnii și grupuri minoritare. Proiectele construite în această cheie își propun să deschidă orașul și să îl facă accesibil locuitorilor săi, înlăturând barierele invizibile, fizice sau mentale care separă acum cartierele, diversele comunităţi, precum și obstacolele care fac orașul inaccesibil unor grupuri marginalizate.

•  Microtopii: Pornind de la structura fragmentată a orașului, reflectată în spaţiul public, în sistemul de transport, în scena artistică individualizată, în viaţa culturală neomogenă, programul București2021 propune folosirea energiei creatoare deja existente în aceste microteritorii -grupurile de activism comunitar, artistic şi social, precum şi a legăturii vizibile dintre ele, pentru a construi o nouă reţea de punţi culturale”.

Bid-book-ul ilustrat se găsește AICI.

Banii în joc

Investiţia pe care o presupune proiectul Bucureşti – Capitală europeană a culturii 2021, pentru următorii şase ani, este de 75 de milioane de euro, din care 90% sunt asiguraţi de la bugetul de stat, iar restul din sponsorizări, scrie Mediafax. Acesta este cea mai mare sumă alocată proiectului printre orașele candidate din România.

Procesul de candidatură activă durează trei ani (2014–2016). Bugetul alocat proiectului în perioada 2014–2015 a fost de 500.000 euro. Până în prezent au fost efectuate cheltuieli de 150.000 euro pentru Strategia Culturală şi de 280.000 euro pentru proiectul Bucureşti2021. Pentru 2016 sunt prevăzuţi alţi 500.000
de euro. În total, 1.000.000 de euro, din bugetul ARCUB.

Minusuri

Toate semnele arată că Bucureștiul s-a aruncat în această competiție doar pentru că nu se putea ca tocmai capitala țării să lipsească, singurii care au luat în serios – foarte serios –  proiectul fiind cei de la Asociația ARCUB. Rămâne de văzut dacă dosarul de candidatură care conține proiectul „Bucureşti – Orașul In-vizibil” va fi pe placul juriului comisiei europene sau nu. Că Ministerul Culturii va „injecta” capitala direct în lista orașelor semifinaliste este, până la proba contrarie, aproape sigur. Motivul? Din nou: nu se poate ca tocmai capitala țării să lipsească!

La conferința de presă unde s-a anunțat bugetul alocat candidaturii Bucureștiului, Anca Ioniţă, membru în biroul de coordonare, coordonatorul grupului de experţi numit Curatorium, cel care stabileşte direcţiile artistice şi structura candidaturii, a spus că „Energia oraşului nu este folosită la capacitatea maximă”, adăugând „Vrem să aducem în vizibil tot potenţialul creator care este necunoscut, neimaginat”.

Site-ul

Site-ul www.bucuresti2021.ro este modern, poate prea încărcat cu fotografii, dar conține cam tot ce trebuie să conțină un astfel de site. Are și o variantă în limba engleză.

Sloganul și sigla

Sloganul e pur și simplu făcut la repezeală, nefiind altceva decât forma municipiului cu sectoarele colorate diferit și textul „București 2021”.

Sloganul final, „Bucureşti – Orașul In-vizibil” este… ca să ne exprimăm elegant, extrem de autocritic, mai mult decât ar fi cazul. Dar indiferent care ar fi explicația alegerii acestui slogan derizoriu, este destul de riscant să te scoți în evidență prin „invizibilitate”, fie și în paranteză acel „in”.

Campanii

Campanie a fost doar una și lungă, segmentată pe trei părți, în trei perioade consecutive.

Proiectul București – Memoria | Explorarea | Imaginarea – Orașului a fost structurat sub forma unei trilogii în care orașul a devenit atât cadru de desfășurare, cât și protagonist, iar cetățenii săi generatori de conținut. Conceput într-un format deschis, proiectul a reprezentat totodată lansarea în spațiul cultural al Capitalei a noii platforme transdisciplinare: ARCUB Gabroveni. Platforma și-a propus să aducă împreună, prin intermediul unor proiecte de acest tip, toate sectoarele vieții socio-culturale a Bucureștiului.

Prima parte a trilogiei – Memoria Orașului – avea drept scop alcătuirea unei hărți cognitiv-afective a Bucureștiului pornind de la imagini fotografice și secvențe filmate extrase din colecții personale și fonduri documentare, la care locuitorii orașului sunt invitați să participe cu propriile mărturii fotografice și istorii subiective ce surprind dinamica vieții bucureștene. Au fost invitați să contribuie, în mod direct, cu propriile fotografii și secvențe filmate, atât cei care trăiesc în oraș, cât și cei care lucrează cu orașul.

Între 15 mai — 15 iulie, a doua parte a proiectului — Explorarea Orașului — a surprins aspecte ale vieții de zi cu zi ale Capitalei printr-un caleidoscop de evenimente.

Între 15 iulie — 31 octombrie, a treia parte a proiectului — Imaginarea Orașului— , a invitat bucureștenii să se implice direct în transformarea orașului.

Evenimentele care au promovat candidatura capitalei pe timpul verii și în toamna acestui an au fost „Platforma București Optimist: concurs & expoziție foto Bucureștiul Meu Secret”, „Expoziția Microtopiile Bucureștiului”, „București’21. O epopee participativă. 840 de versuri. 40 de poeți”, „Elevation: o nouă perspectivă asupra scenei artistice bucureștene”, dar și concertul Robin Williams, Festivalul George Enescu sau Noaptea Albă a Bucureștiului.

În paralel, ARCUB Gabroveni a fost și gazda unor transmisiuni live la posturile de radio partenere București FM, RFI și Radio România Cultural.

„Rezultatul acestui efort colectiv și participativ va fi prezentat la finalul celor două luni de cartografiere sub forma unei expoziții care are drept subiect memoria colectivă a locuitorilor orașului București, dintr-o dublă perspectivă: cea a orașului real — cu acțiuni sociale și tensiuni politice, cu traume arhitectural-urbanistice și cu boema sa artistică – și cea a orașului rememorat — așa cum trăiește el în amintirile celor care îl locuiesc”, au anunțat organizatorii.

Citește și:

Episodul 1: ARADUL

Episodul 2: CLUJ-NAPOCA

Episodul 3: TIMIȘOARA

Episodul 4: IAȘI

Episodul 5: CRAIOVA

Episodul 6: ALBA IULIA

Episodul 7: BRAȘOV