Mușchii încordați și neuronii arși ai candidaților în „bătălia culturală 2021”. Episodul 7: BRAȘOV

de Tomck@t | 3 noiembrie 2015, 2:56 PM | Cultură

Concurența e din ce în ce mai acerbă, asta pentru că orizonturile „bătăliei” se extind. La două săptămâni după depunerea dosarelor de candidatură, Ministerul Culturii a făcut publică lista orașelor care intră în competiție pentru obținerea titlului de Capitală Europeană a Culturii în anul 2021. Astfel, știm că Aradul încearcă să-și arate mușchii în fața orașelor Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Craiova, Sfântu Gheorghe, Brașov, Brăila, Baia Mare, Târgu Mureș, Bucureşti, Suceava, Bacău și Alba Iulia.

Special Arad și-a propus să prezinte fiecare oraș candidat în parte, în ordinea gradului de periculozitate pentru Arad. La final, vom trage o concluzie cât se poate de echidistantă și vom acorda note de la 1 la 10 tuturor celor 14 orașe care, momentan, se rup în figuri cu „2021” la capăt…

Braşov 2021 și decalogul montan după „Meine Berge”

Prin 2014 s-au vehiculat zvonuri și campanii neoficiale cu sloganul „Brașovia 2021”, după care Consiliul Local Brașov chiar a aprobat proiectul și s-au făcut demersuri pentru colaborări cu orașele Nurnberg (Germania), Linz (Austria) şi Sibiu pentru elaborarea dosarului.

Oficial, Brașovul și-a anunțat candidatura, a format asociația și a elaborat dosarul de candidatură abia anul acesta, dar este printre puținele orașe care și-a văzut de treabă fără scandaluri, fără planuri și declarații „bombastice” ca să iasă în față în această competiție… și poate chiar această seriozitate demnă de lăudat îl va propulsa printre orașele care vor intra în preselecție, dar numai dacă dosarul este unul de impact și îndeplinește cerințele comisiei europene. Să vedem:

„Pregătirea dosarului de candidatură a început în luna februarie (n. red. – 2015), iar ca urmare a acestui demers, pentru prima dată, Braşovul are o strategie de dezvoltare a culturii până în anul 2030. (…) Este important pentru noi toţi, ca şi braşoveni, să demonstrăm că suntem uniţi, că ne dorim foarte mult să fim Capitală Europeană a Culturii 2021 şi pe această cale fac un apel tuturor braşovenilor să fie alături de noi şi să ne susţină proiectul”, a explicat viceprimarul Braşovului, Adina Durbacă.

Istoricul Nicolae Pepene a ţinut să sublinieze faptul că Braşovul este singurul oraş de munte din România care candidează la acest titlu. În acest sens, conceptul propus de echipa de proiect se numeşte „Braşov 2021 – Civilizaţia Muntelui” și este inspirat din Decalogul montan publicat de Luis Trenker, în cartea „Meine Berge”, astfel că obiectivele sunt redactate sub forma Decalogului Civilizaţiei Muntelui, conform BZB.

Dosarul de candidatură este structurat pe două dimensiuni. Prima, „Civilizaţia muntelui”, conţine trei axe, respectiv „trecători culturale europene” (fluxul care aduce împreună artiştii Europei în Braşov), „trasee culturale” (programul prin care Braşovul devine un pilon cultural) şi „altitudini culturale” (proiecte din sfera artelor contemporane). Cea de-a doua, „Sub munte”, este cea locală şi cuprinde la rândul ei alte trei axe, respectiv „izvoare culturale” (tradiţii şi istorie), „călăuze culturale” (personalităţi care vor veni la Braşov şi vor promova proiecte de educaţie culturală) şi „tabăra culturală” (dezvoltarea infrastructurii culturale).

„Proiectul nostru este unul regional“

Un element inedit anunţat de oficialii municipalităţii braşovene este reprezentat de faptul că în cursa pentru titlul CEAC 2021 vor aduce alături oferta zonei metropolitane, a scris Ziarul Evenimentul Regional al Moldovei în luna martie. „Proiectul nostru este unul regional şi vizează Braşovul şi localităţile din zona metropolitană. Un atu al Braşovului este faptul că noi avem o strategie care să includă în conceptul de capitală europeană întreaga zonă metropolitană Braşov, nu doar municipiul, iar acesta cred că ar putea fi un argument care să sprijine candidatura noastră”, a punctat edilul Braşovului, George Scripcaru, la startul cursei pentru CEAC 2021.

„Braşovul are, pentru prima dată, o Strategie culturală”

Ziarul Monitorul Express a scris în luna septembrie că Braşovul are, pentru prima dată, o strategie culturală pe termen scurt, mediu şi lung, care va sta la baza tuturor activităţilor culturale şi a investiţiilor care se vor face în acest domeniu. Una dintre primele cerinţe ale Strategiei culturale a Braşovului este profesionalizarea managementului cultural, deoarece aceasta se pare că ar fi una dintre cele mai importante piedici în conturarea unei oferte autentice şi atractive. Pe de altă parte, strategia indică şi cîteva axe strategice de acţiune, propuse pentru conţinuturile culturale. Propunerile au fost grupate în acronimul B.R.A.Ş.O.V, pentru a pune mai uşor în evidenţă ordinea conceptuală şi a facilita procesul de comunicare şi promovare publică, dar şi pentru a da cîteva elemente constructive, de bază, pentru o strategie de marketing.

B – „Bridging“ – crearea de punţi de legătură între trecut şi viitor, între generaţii, între sectorul public şi privat, între dimensiunea naţională şi dimensiunea europeană.
R – „Revealing“ – aducerea în prim plan a istoriei şi a patrimoniului care susţin dezvoltarea potenţialului cultural şi creativ local.
A – „Activating“ – activarea participării tuturor locuitorilor şi a actorilor schimbării;
S – „Sharing“ – împartăşirea valorilor şi creativităţii între membrii comunităţilor şi, de asemenea, transmiterea de cunoştinţe peste generaţii prin soluţii inteligente, prin digitizare.
O vine de la „Occupying“ – ocuparea oraşului şi a zonei metropolitane prin şi pentru cultură, dar şi deschiderea oportunităţilor pentru crearea de locuri de muncă în sectorul cultural. Creatorii şi profesioniştii culturii vor fi antrenaţi în programele de formare culturală şi implicaţi în toate formele de învăţămînt vocaţional.
V – „Valuing“ sau „Voices“ – valorizarea şi preţuirea vocilor trecutului şi prezentului, ale locuitorilor şi artiştilor şi încurajarea iniţiativelor creative pe toate palierele de acţiune culturală.

Banii în joc

A fost un fel de „trend” pentru orașele candidate ca fondurile pentru investiţiile plănuite pentru perioada 2016 – 2021 să fie aprobate într-o ședință extraordinară CLM cu câteva zile înainte de data-limită de depunere a dosarului de candidatură. Edilii Brașovului au decis alocarea sumei de 114 milioane de lei (peste 25 de milioane de euro) pentru bugetul operațional, condiţia fiind – și aici – ca orașul să obțină titlul de Capitală Culturală Europeană.

Fondurile alocate vor fi destinate unor activităţi culturale şi pentru funcţionarea Asociaţiei Braşov 2021, care se ocupă de această candidatură. „Această sumă reprezintă doar contribuţia municipalităţii braşovene. Bugetul poate fi suplimentat, în funcţie de prevederile strategiei privind dezvoltarea culturii, ce a fost adoptată recent de Consiliul Local, elaborată în funcţie de strategia de dezvoltare culturală a Braşovului, vom mai atrage fonduri, de la Consiliul Judeţean, Uniunea Europeană, Agenţia Metropolitană, Guvernul României sau de la ONG-uri sau mediul de afaceri”, a explicat viceprimarul Braşovului, Adina Durbacă, a scris Adevărul pe data de 6 octombrie 2015.

Minusuri

Nu prea găsim minusuri. Din contră, având în vedere că singurul oraș românesc care a deținut până acum titlul de Capitală Culturală Europeană, în 2007, a fost tot un oraș montan, Sibiul, situația geografică de care se bucură, ar putea să confere Brașovului șanse mari, în caz că juriul UE va considera acest lucru un privilegiu nr. 1 din punct de vedere turistic.

Pe deasupra, este singurul oraș candidat care și-a făcut un plan până în 2030, nu numai 2021 sau 2022, cu toate că suma alocată pentru această perioadă nu e cu mult mai mare decât sumele propuse de celelalte orașe, pentru mai puțini ani în total.

Site-ul brasov2021.ro

Scurt și la obiect: nu arată rău, dar nu e nici cel mai grozav. Lipsește varianta într-o limbă străină (măcar engleza) și în mare parte se bazează pe calendarul de evenimente pentru perioada imediat următoare.

Accentul s-a pus mai degrabă pe pagina de Facebook, unde în ultima vreme sunt postate știri despre acțiunile de solidaritate față de victimele tragediei din Clubul Colectiv, iar în rest găsim poze cu centrul istoric și evenimente anunțate precum Brașov Jazz & Blues Festival, Bienala Europeană de Poezie, Festivalul Internațional de Operă, Operetă și Balet sau expoziția Rembrandt din Muzeul „Casa Mureșenilor”.

Sloganul și sigla

Sloganul e, după cum am scris mai sus, „Braşov 2021 – Civilizaţia Muntelui” și este inspirat din Decalogul montan publicat de Luis Trenker, în cartea „Meine Berge”, astfel că obiectivele sunt redactate sub forma Decalogului Civilizaţiei Muntelui. Axele strategice de acţiune propuse pentru conţinuturile culturale sunt structurate pe șase puncte grupate în acronimul B.R.A.Ş.O.V.

Sigla nu e nici ea, din punct de vedere al designului, o mare realizare, dar știm din experiența altor orașe europene care au câștigat titlul mult râvnit că asta contează prea puțin spre deloc. Contează doar în condiția să aibă o legătură cât se poate de inedită și bine gândită cu strategia culturală. E vorba de branding urban, care să reflecte și specificul zonei pentru un singur an, respectiv anii până în 2021.

Campanii

Nu prea au existat… sau nu prea s-a mediatizat niciun eveniment ieșit din comun, s-au făcut doar campanii online și de print care anunțau lista susținătorilor. Aici se includ artiștii, instituțiile de cultură, revistele sau asociațiile locale precum Consorțiul Cultural Corona sau organizația studențească „Prime Brașov”.