vineri, 29 martie, 2024

Special Arad Logo

    Mușchii încordați și neuronii arși ai candidaților în „bătălia culturală 2021”. Episodul 2: CLUJ-NAPOCA

    de Tomck@t | 2 octombrie 2015, 5:52 PM | Cultură | Recomandările editorilor

    5

    Zilele sunt deja numărate. Ne apropiem cu pași repezi de perioada de preselecție a orașelor din România care vor să obțină titlul de Capitală Europeană a Culturii. Până în data de 10 octombrie, fiecare oraș candidat trebuie să-și depună dosarele la Ministerul Culturii, urmând ca după 10 decembrie să aflăm care vor fi orașele rămase pe lista scurtă, adică cele care intră în competiția finală și vor fi analizate de către Comisia Europeană.

    În momentul de față, știm că Aradul încearcă să-și arate mușchii în fața orașelor Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Craiova,  Sfântu Gheorghe, Brașov, Brăila, Baia Mare, Târgu Mureș şi Bucureşti.

    Special Arad și-a propus să prezinte în următoarele zile fiecare oraș candidat în parte, în ordinea gradului de periculozitate pentru Arad.

    La final, vom trage o concluzie cât se poate de echidistantă și vom acorda note de la 1 la 10 tuturor celor unsprezece (11) orașe care, momentan, se rup în figuri cu „2021” la capăt…

    „Teama” noastră și a tuturor: CLUJ-NAPOCA

    csm_10313850_789485011070081_5074024138893458343_n_9341e99604

    Analizat la repezeală, Cluj-Napoca are cele mai mari șanse. Punct și cu asta basta. De ce? Pentru că vibrează de tinerețe și este printre puţinele oraşe cu o scenă culturală reală. „Mai reală” chiar și decât la Sibiu. Pe deasupra, s-au pregătit foarte serios și profesionist pentru obținerea titlului „suprem”. Cel puțin, așa se vede pe dinafară. Nu știm, deocamdată, ce „ascunde” dosarul lor de candidatură…

    Știm, în schimb, că mizează puternic pe multiculturalismul româno-maghiaro-german (la fel ca Sibiul în 2007) și, mai mult de atât, pe confluența europeană, conceptul fiind „East of West”. În același timp, evidențiează specificul zonei, marcând astfel și o latură (euro)regională, sloganul fiind salutul „Servus”.

    Cluj-Napoca este unul dintre cele mai puternice centre universitare din țară și nu duce lipsă de evenimente importante (chiar de o importanță europeană – TIFF, Untold Festival sau Electric Castle fiind doar câteva exemple), infrastructură urbană și soluții diverse pentru timpul liber. Evident, are și zone mai puțin atractive, dar după cum am învăţat de la Sibiu, centrul oraşului e criteriul principal, zonele periferice nu prea contează.

    Știm, de asemenea, care sunt cele 9 teme principale ale Programului Cluj – Capitală Europeană Culturală 2021″, elaborate la începutul lunii martie a acestui an. Acestea fiind:

    1. Satul „Transilvan”: Scopul proiectului este întărirea legăturilor culturale, artistice, sociale și turistice între orașul Cluj și arealul rural apropiat.

    2. Creativitatea Socială: Creează o reţea de comunităţi bazate pe cooperare, convivialitate și încredere socială, în convergenţă cu ideea de “smart city,” susţinută de Strategia de Industrii Creative a orașului, și care experimentează cu: integrarea sistemică a orașului în circuite sustenabile de resurse naturale și energetice; organizarea vieţii sociale și comunitare.

    3. Interculturalitate. Subteme: diversitate etnică și confesională, multilingvism, interacţiunea culturilor -clusterul implementează o reţea colaborativă de operatori culturali care generează activităţi care depășesc conceptele multiculturalităţii pasive de acceptanţă și toleranţă.

    4. Someș de la Vest la Est: proiect de regenerare urbană de-a lungul culoarului Someșului

    5. Youth Legacy asigură continuitatea la nivelul politicilor și programelor de tineret între Cluj-Napoca 2015 Capitală Europeană a Tineretului și Cluj-Napoca 2021 CEC

    6. Artele Spectacolului. Tema majoră: Artele spectacolului în Europa de Est.

    7. Centru European de Artă Contemporană va avea un statut de platformă multifuncţională de cercetare, expunere, educaţie şi promovare în domeniul artelor vizuale şi arhitecturii contemporane, fiind gândit ca o formulă inovatoare pentru ceea ce reprezintă muzeele de artă contemporană. Având ca prioritate focalizarea pe creaţia artistică şi activitatea de curatoriat realizate la Cluj-Napoca, CEAC se definește ca platformă europeană – atât prin abordarea artei contemporane într-un context european, cât și prin practicile și instrumentele curatoriale, educaţionale, comunicaţionale utilizate.

    8. Cluj Media City. Scopul proiectului este fondarea unui centru de producţie media și cinematografică care să coaguleze resursele locale și regionale existente.

    9. Treasure Cluj. Scopul proiectului este dezvăluirea Clujului, prin locurile sale și prin oamenii săi, pentru clujeni și pentru vizitatori.

    Structura programului a fost prezentată recent, sub deviza W.E.A.S.T. (Wonder, Explore, Activate, Share, Trust). Pdf-ul se găsește AICI.

    Citește și Mușchii încordați și neuronii arși ai candidaților în „bătălia culturală 2021”. Episodul 1: ARADUL

    piloni program

    Banii în joc

    Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca s-au angajat să susțină cu 15 milioane de euro proiectul „Cluj-Napoca 2021 – Capitală Europeană a Culturii”, la care se adaugă 6 milioane de euro din partea Consiliului Județean Cluj, plus 10 milioane de euro de la Guvernul României, plus 1.5 milioane de euro din fonduri europene, plus 2.5 milioane de euro de la sponsori. Suma totală ajunge astfel la 35 de milioane de euro.

    E de precizat însă faptul că aceste sume vor fi defalcate pe șase ani, în perioada 2017 – 2022, dar numai dacă municipiul va obține titlul.

    Cluj-Napoca stă însă cel mai bine la capitolul „sponsori”. Banca Transilvania, Ursus, Cosm-Fan și Vitrina Advertising sunt susținătorii principali, la care se mai adaugă sponsori și parteneri mai mici, după cum urmează: Camera de Comerț și Industrie Cluj, Institutul Francez Cluj-Napoca, Centrul Cultural German Goethe-Zentrum, Academia de Muzică „Gheorghe Dima”, Universitatea de Ştiinţe Agricole, Medicină Veterinară, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Cluj IT (firmă de software, dezvoltatorul site-ului, de asemenea), Luna Cleaning, Arcer, Reset Media, Qual Media, Lapusan Moscovits Steopan & Asociatii, ImagineTact, Coral Impex, AsiCons, Casino Centru de Cultură Urbană, PMA Invest, Brinel, Cabana Moților, Daisler Print House, Institutul Român pentru Evaluare și Strategie și Amprenta Advertising.

    Minusuri

    În principiu putem vorbi de un singur minus în cazul Clujului, dar e numai un punct de vedere. Faptul că anul acesta este Capitală Europeană a Tineretului, îi demonstrează automat capacitatea culturală europeană, dar în același timp, acest aspect ar putea să aibă un revers: de obicei, juriul din Bruxelles încearcă să ofere șanse unor orașe care încă n-au apucat să se afirme, cu condiția, bineînțeles, să aibă cu ce să iasă în față. Să-și însușească Cluj-Napoca două asemenea titluri importante unul după altul… ar fi cel puțin necinstit. Dar rămâne de văzut dacă ține această „logică preferată a loser-ului”. 

    Pe de altă parte, ca să nu avem doar vorbe frumoase și aplauze pentru Cluj, apelăm la răutatea gratuită – dar din aia faină, „al dracului” – a ieșenilor, candidați și ei. Ziariștii de la Bârfa de Iași (se putea altfel?) recunosc că orașul transilvănean reprezintă un pericol până și pentru ei, dar găsesc într-o veselie lacune și în proiectul Cluj-Napoca 2021. Iată: Și-au găsit și un slogan: «Servus 2021». Aici au încercat să meargă pe ideea unei apartenențe la spațiul european, prin faptul că termenul, latin la origini, e întâlnit și în țări din Europa Centrală. Da și nu prea și de data asta, că dacă îi spui unui olandez «servus», s-ar putea să creadă că îl înjuri, iar un francez o să creadă că l-ai promovat chelner și îi ceri să-ți servească o bere. (…) Drojdia lui Shakespeare – Una peste alta, și liniile programului, Wonder, Explore, Activate, Share, Trust, adică WEAST, adică în concepția clujenilor, «Estul Vestului», sună cam ciudat. Acronimul sună cam prea apropiat de „yeast”, adică „drojdie” în limba lui Shakespeare, mai legat de industria berii Ursus care e și sponsor al asociației lor, decât de cultură. Nu le căutăm neapărat nod în papură. Conceptul, sloganul și liniile programului, deși unitare, ne par alese nefericit, dar îi privește. Am mai zice că și identitatea vizuală aleasă e cam ciudată. Vedeți imaginea, nu? Dacă nu v-ați prins, liniile alea orizontale și verticale sugerează unitatea și diversitatea. Nouă ne-au sugerat întâi o țesătură de iută, apoi niște gratii de pușcărie, dar așa suntem noi, mai cârcotași.

    În același timp, schimbând tonul pe unul mai serios, chiar un sociolog clujean, Vasile Dâncu, a declarat anul trecut pentru publicația Monitorul de Cluj că „nici comportamentul cultural al clujenilor nu este la nivelul celui pe care ni l-ar plăcea noi să credem. Acest proiect, pe lângă susţinerea tinerilor din Asociaţia Cluj 2021, încă are nevoie de susţinere să câştige, are nevoie de încă câteva lucruri care nu ţin de echipa de tineri. Ei au o susţinere publică foarte diversă, avem o planificare perfectă, dar nu ajunge, avem nevoie de o susţinere a publicului pentru a câştiga. Cluj Capitală Culturală Europeană este o afacere, o afacere a noastră, a tuturor. Este nevoie de o susţinere mult mai importantă a autorităţilor, susţinerea Consiliului Judeţean, a Primăriei”.

    Site-ul clujnapoca2021.ro

    Fără doar și poate, site-ul clujenilor se numără printre cele mai bine realizate. Design și conținut ireproșabil, user friendly și peste toate, branding fresh, atractiv și deștept. Nu integral, dar are versiuni în limbile engleză, maghiară, germană și franceză.

    Rubrica „Evenimente” este singura care nu oferă prea multe, ceea ce e un lucru șod.

    Ne-am uitat și peste pagina oficială de Facebook. Administratorii nu sunt foarte activi (sunt pauze de câteva zile până la peste o săptămână între postări), dar conținutul e – în principiu – ok.

    Sloganul și sigla

    logo-servusSloganul de la începutul campaniei a fost „Cultura transformă orașul”, dar în 2014 s-a structurat conceptul oficial: „East of West” și sloganul scurt și la obiect: Servus! Ca și la Arad, sigla s-a găsit tot în urma unui concurs de creație, dar cu un premiu mult mai mare: 35.000 de lei. Probabil că nu au fost cu toții mulțumiți de alegerea finală, dar campania nu a generat niciun scandal ulterior. Toate cele 79 de logo-uri au fost expuse în Muzeul de Artă, în colaborare cu Universitatea de Artă şi Design, în perioada 20-31 august 2014.

    Autoarea proiectului câştigător şi-a argumentat propunerea în felul următor: „Este un simbol al unităţii şi acceptării diversităţii unei comunităţi, mâinile strânse împreună sunt imaginea ideală a comunităţii noastre. Toţi diferiţi, toţi egali, puternici împreună”.

    Explicaţia conceptului logo-ului:

    646x404

    Campanii

    Un alt mare plus pe care îl are Clujul față de celelalte orașe reprezintă campaniile derulate.

    RTEmagicC_clujul-merita-blue

    Clujul Merită este un proiect fotografic dezvoltat de către Asociația Cluj-Napoca 2021 – Capitală Culturală Europeană în colaborare cu Fundația Fapte, prin care oricine poate să spună de ce #clujulmerita să fie Capitală Europeană a Culturii, să fie locul ales pentru studiu, muncă, distracție și stil de viață.

    Mesajele reprezintă asumarea unui obiectiv comun. Acestea reprezintă răspunsurile pentru următoarele întrebări: De ce Cluj-Napoca merită titlul? (ex: datorită Școlii de Pictură Clujene, datorita patrimoniului sau pentru că este inima Transilvaniei etc), Ce merită/are nevoie Clujul? (ex: mai multe spații culturale, o infrastructură mai bună pentru bicicliști, mai multe spații verzi etc), Ce ai face tu pentru Cluj-Napoca? (ex: să mă implic mai mult în viața comunitară, să susțin candidatura etc).

    În 2015, proiectul Clujul Merită continuă în colaborare cu Asociația Beard Brothers și are ca obiectiv strângerea a 10.000 de fotografii până la sfârșitul anului.

    Mai mult, clujenii sunt conștienți și de popularitatea de care se bucură în afara urbei, astfel că invită orice român să susțină orașul în competiție: „Dacă nu ești în Cluj/România și dorești să faci parte din acest proiect, poți trimite imaginea cu mesajul pe adresa proiect[at]clujnapoca2021.ro”

    csm_10458308_790427237642525_3870883510364132032_n_56946f2e4dce-sanse-au-cele-11-orase-din-romania-care-viseaza-s-ajunga-capitala-culturala-europeana-in-2021-712-body-image-1435574034

    O altă campanie derulată anul acesta a fost CJX – un proiect venit din partea comunităţii bloggerilor clujeni, implementată de către Gabriel Aldea  (psaico.info) şi Dan Ciulea (ciulea.ro), prin promovarea oraşului ca destinaţie turistică, oraş Capitală Europeană a Tineretului 2015 şi ca posibilă viitoare Capitală Culturală Europeană.

    Călătoria a durat o lună (22 iunie – 28 iulie), a  inclus 16 orașe din 16 țări și a fost documentată, pas cu pas, pe acest site:  CJX.ro.

    Traseul a fost următorul: Cluj-Napoca – Pecs – Linz – Maribor – Genoa – Marsilia – San Sebastian – Guimarães -Lille – Mons – Luxembourg – Essen – Leeuwarden – Riga – Plzen – Wroclaw – Kosice.

    csm_clujx2_ce4f55dee5

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Un serial binevenit și bine făcut. Să nu zicem că n-am știut.
      Din programul Clujului, dincolo de plusurile inerente datorate statutului mai special al orașului, remarcăm tocmai ce-i lipsește proiectului arădean: câteva idei pe care se articulează proiectul: satul transilvan, arta spectacolului, regenerare Someș (din informațiile mele au și făcut ceva în acestă direcție), centru media și cinema, smart city, interculturalitate activă, adică lucruri concrete, nu doar vorbe.
      Ar mai fi și conceptul și sloganul, găsite cu spirit și perfect acoperite în realitatea orașului.
      Cu toate acestea, ca să nem mai jucăm un pic, mizez pe Iași, chiar dacă am fost student la Cluj, am și lucrat acolo și am mulți prieteni în capitala Ardealului.

      +2 voturi
      +1
      -1
    2. Bravo ! Foarte bun articolul ! Asteptam un articol la fel de serios despre marirea taxelor locale de catre domnul Falca ! Probabil pentru a crea bani la bugetul local pentru candidatura ! In rest la spitalul de boli pulmonare, spitalul minicipal si alte institutii de importanta zero sunt in paragina , dar avem acum piste pentru biciclete , la fel de bine facute ca si restul lucrarilor din acest minunat oras „vestic” !

      +3 voturi
      +1
      -1

    Scrie un comentariu

    3 + 7 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.