Mușchii încordați și neuronii arși ai candidaților în „bătălia culturală 2021”. Episodul 14: BRĂILA

de Tomck@t | 10 decembrie 2015, 6:20 PM | Cultură

Aradul încearcă să-și arate mușchii în fața orașelor Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Craiova, Sfântu Gheorghe, Brașov, Brăila, Baia Mare, Târgu Mureș, Bucureşti, Suceava, Bacău și Alba Iulia. Între 7 și 10 decembrie, în capitală au avut loc întâlnirile de preselecţie.

Special Arad și-a propus să prezinte fiecare oraș candidat în parte, în ordinea gradului de periculozitate pentru Arad. La final (și doar la final! Trebuie să evidențiem asta, pentru că mulți n-au înțeles ideea), vom trage o concluzie cât se poate de echidistantă și vom acorda note de la 1 la 10 tuturor celor 14 orașe care, momentan, se rup în figuri cu „2021” la capăt. Până atunci, ca și până acum, prezentăm tot ce găsim mai bun sau mai rău în candidaturile acestor 14 orașe. Le tratăm ca atare, cu sau fără caterincă, în funcție de ce ni se oferă.

Seria orașelor analizate de Special Arad a ajuns la final

și am ajuns în sfera crepusculară a culturii românești, unde „visul 2021” pare, din ce în ce mai mult, rupt dintr-un film de Kusturica.

Ca să-i dăm din start Cezarului ce-i al Cezarului, spunem că în acest oraș are o mare tradiție Concursul Internațional de Canto Hariclea Darclée (anul acesta fiind la ediția a XX-a). Merită atenție și Festivalul de Teatru European (din 2004, dar abia din 2008 anual). Istoric vorbind, în 1915, aici avea loc întrunirea Ligii Naționale Culturale cu tema „Cu niciun preț cu Austria!”, la care au participat Vasile Lucaciu, Nicolae Filipescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea și Octavian Goga. Cea mai simpatică precizare pe Wikipedia e „o știre de ziar din anul 1893, care ne informează despre înființarea primului laborator de chimie din acest oraș”, cel al domnului Nicolae Jaja.

Brăilenii împing cultura lor dincolo de limitele imaginației (și asta în mod voit!)… fără să realizeze cătuși de puțin penibilitatea științifico-fantastică:

„Cultura cuantică”

În caz că nu știați, aflați acum: brăilenii sunt niște savanți ai culturii!

În laboratoarele lu’ Dextăr de Brăila se gătesc mici cuantice cu Niels Bohr, se bea o bere în birtul de după colț cu Einstein, iar Shakespeare este luat în derâdere cu ajutorul pisicii lui Schrödinger. (vezi imaginea de mai jos, extrasă din dosarul de candidatură)

Proiectul „Cele 4 dimensiuni ale culturii cuantice în spaţiul Danubiano-Pontic” vrea să iasă în față cu următoarele:

Primul său pilon, „Dimensiunea geografică”, realizează o analiză a noțiunii de spațiu în toate înțelesurile sale, de la localizarea geografică a regiunii de sud-est a României în interiorul Europei, la spațiul care separă popoare și civilizații, spațiu ce adună etnii și găzduiește comunități, spațiu care AZI și mai ales MÂINE poate fi traversat rapid prin tehnologie, conectând comunități și creațiile lor.

Al doilea pilon, „Dimensiunea temporală”, prezintă Brăila și partenerii săi ca pe un veritabil muzeu în aer liber ce include, ca într-o capsulă a timpului, dovezi și urme concrete ale culturii din timpurile trecute, a celor prezente și proiecţii ale culturii în viitor, ca țintă ambiţioasă a temei alese prin proiect. Deloc întâmplător (spun brăilenii), orașul are ca un veritabil simbol al orașului, ceasul amplasat în centrul vechi.

Al treilea pilon, „Dimensiunea socială”, explorează conceptele de împărtăşire a unui spațiu comun, Brăila și regiunea Dunării de către diferite națiuni, popoare, religii și etnii. Oraşele partenere din regiunea de sud-est vor căuta căi comune pentru a îmbunătăți și a fluidiza actul administrativ inclusiv prin realizarea în comun de proiecte. Astfel, vor fi partajate costurile și multiplicate beneficiile. De exemplu, se vor dezvolta în comun proiecte informatice care se vor folosi la nivelul întregii regiuni, experimentând beneficiile unei regionalizări de succes.

Al patrulea pilon, „Dimensiunea spirituală”, cuprinde tradiţii, obiceiuri, manifestări artistice şi culturale, religii subliniind încă o dată dialogul intercultural şi confesional şi o mai bună înţelegere între cetăţenii europeni.

Site-ul

Site-ul este exact ceva la care NU ne-am aștepta din partea unor oameni de știință precum „brăilenii cuantici”. Acesta e un slide-show banal, cu 2-3 evenimente (într-o lună) marcate în secțiunea „calendar cultural”, dar cea mai importantă secțiune este „Blog”, un blog pe bune, ce ne aduce aminte de anii 2006, 2007, când ne-am jucat și noi de-a bloaggării și ne-am crezut niște programatori de elită când am descoperit „widgeturile” oferite de platforma Blogger (blogspot).

„În 2021, instrumentele actuale din social media e posibil să fie deja perimate”

Conform blogului de pe braila2021.ro, se stipulează chiar în ultima pagină a dosarului de candidatură că brăilenii cunosc, firește, metodele de comunicare moderne, dar vor să vină cu soluții alternative, pentru că rețelele de socializare sau celelalte metode clasice de promovare s-au dovedit a fi „slăbiciuni”:

„Echipa care a realizat dosarul de candidatură cunoaște bineînţeles instrumentele actuale din social media, dar care și-au dovedit de prea multe ori slăbiciunile şi care, la orizontul anului 2021, e posibil să fie deja perimate. De cele mai multe ori ele despart în loc să unească, ele izolează în loc să provoace la o reală comunicare, socializare.
De asemenea, echipa a auzit şi de clasicele reclame la TV şi radio, de fluturaşi, prospecte, pliante şi situri web iar faptul că ele nu apar explicit ca soluţii la unele din răspunsuri nu se datorează necunoaşterii lor sau vreunei lipse de inspiraţie, ci datorită faptului că am căutat cu insistenţă soluţii noi, chiar experimentale, pe care să le folosim ÎN PLUS faţă de soluţiile clasice, deja cunoscute”.

Însă înainte ca Facebook să se perimeze, pe pagina „Brăila: 2021 European Capital of Culture/Capitală Culturală Europeană” se share-uiesc diferite articole de presă de la „Eternul eretic Panait Istrati” până la „Fun Science cu profesorul trăsnit”.

Logo

Sigla, aleasă tot în urma unui concurs de creație, conține nelipsitul ceas-emblemă, înconjurat de o grămadă de particule colorate.

Din punctul de vedere al tendințelor în design, acest logo ar fi fost pe placul unui juriu din anii ’90.

S-ar fi putut alege, de exemplu, acest logo (mai profi), dar nu s-a făcut:

Minusuri

Din păcate pentru „experții” brăileni, tehnologia pare să le fie un instrument care ne amintește de „invențiile de uz casnic” din Familia Flintstone, dar pe care brăilenii vor s-o „revoluționeze”, s-o înlocuiască cu „altceva”. Cu ce anume… nici măcar ei nu știu, însă ideile, care mai de care mai năstrușnice, nu au ezitat să apară, în urma unui sondaj din luna mai. A reieșit, astfel, că brăilenii vor concerte de manele la teatrul Maria Filotti, dans sportiv la bară, spălătorii auto erotice, concurs de înjurături, concurs de fotomodele intitulat „De la Tanti Elvira, la Mihaela Rădulescu”, concursuri de spart semințe și băut bere, un Festival al grătarelor dintre blocuri sau un campionat internațional de table în parc pentru seniori.

Este cât se poate de evident că brăilenii care au venit cu aceste propuneri au fost ironici.

Problema e că Asociația „Brăila – Capitală Europeană a Culturii 2021” chiar le-a considerat, la un moment dat, demne de exploatat.

Îl cităm pe Constantin Teodorescu, vicepreședintele asociației, un fel de Ioțcu, dacă e să ne luăm strict după apectul fizic:

„Referitor la propunerile așa-zis indecente, care au alertat opinia publică: s-a scris, de exemplu, «spălătorie auto erotică», pentru că în ghidul de candidaturi se scrie foarte clar că trebuie să vii cu lucruri inedite, dar în același timp, să fie ceva reprezentativ pentru oraș, adică, cu alte cuvinte, nu trebuie să dăm la o parte miturile și legendele pe care le avem în Brăila. De exemplu, la Liverpool, una dintre temele cu care a câștigat titlul de capitală culturală europeană a fost legată de «Rolul orașului Liverpool în comerțul cu sclavi». Ori în discuțiile pe care le-am avut și cu comisarii de la Comunitatea Europeană pe partea de cultură ni s-a spus că nu trebuie să fugim de legendele, miturile, de neajunsurile orașului, trebuie să fim extrem de realiști și proiectul să fie al comunității. Păi în comunitatea brăileană există și oameni cărora le plac manelele! În comunitatea brăileană există și oameni care sparg semințe. Nu ne place, dar asta nu înseamnă că ei nu există în Brăila, nu ne putem face că ei nu există. Și atunci toate propunerile posibile au fost strânse și urmează ca ele să fie analizate de către oameni care vor gândi care dintre ele ar putea deveni interesante pentru un public european și care nu”.

Acesta a explicat că propunerea cu spălătoriile auto erotice a venit de la ideea de a aduce înapoi femeile din Brăila care sunt duse „la produs” în străinătate și care sunt o realitate locală, indiferent pe cine deranjează: „Dacă este să considerăm așa, din punct de vedere economic, acestea sunt mijloc de producție și nu văd de ce Brăila n-ar căuta să-și aducă înapoi mijloacele de producție. Evident, asta este o glumă, dar noi am pornit de la ideea că nu ne putem dezice de miturile celebre de care știu brăilenii, legate de Tanti Elvira, de Terente, de cuțitarii din Brăila, de peștele din Brăila și așa mai departe. Avem spălătorii în tot orașul? Brăila este cunoscută pentru Tanti Elvira? Bineînțeles! Și atunci s-a făcut imediat legătura la spălătorii erotice. Nu spune nimeni că asta va fi în finală, dar repet, toate și-au găsit locul acolo, inclusiv partea cu manele și cu cocalari, pentru că ele sunt niște realități ale orașului Brăila de azi. Cine le neagă sau cine se face că nu le vede, greșește. Iar noi nu am spus că asta va deveni emblema orașului, sub nicio formă; Brăila are deja o emblemă, este ceasul”.

Lansarea oficială a proiectului, din 7 septembrie, s-a consumat între oficialități și oameni de afaceri la un eveniment la care taxa de participare a fost 100 de lei/persoană, „bani ce sunt folosiți pentru promovare și realizare proiect”. Site-ul de știri obiectivbr.ro a ținut să precizeze și faptul că „în sală au fost prezenţi și reprezentanți ai staff-ului concernului japonez Yazzaki – companie ce creează în cinci ani 2.000 de locuri de muncă în Brăila prin deschiderea unei fabrici de componente auto în Zona Liberă a orașului”. Vasile Datcu, președintele organizației „Brăila 2021”, a fost îndelung aplaudat pentru speech-ul său care se rezumă la următoarele: „Titlul nu se acordă orașului pentru frumusețe. Nu este un concurs de frumusețe. Se acordă fiindcă e nevoie de acest titlu!”. Primarul Aurel Gabriel Simionescu a adăugat: „Recunoaștem și vrem să recunoaștem că nu toate lucrurile din oraș sunt bune, iar acest demers este o formă principală de sprijin pentru transformarea în bine a urbei. S-au încheiat și se vor mai încheia acorduri regionale pentru acest proiect”.

Revenind la dosarul de candidatură,

La secțiunea „Implicarea publicului”, brăilenii sunt funny din nou: „Deşi aveam şi alte opţiuni, traducerea prezentului dosar de candidatură în limba engleză s-a făcut cu sprijinul nemijlocit al elevilor şi profesorilor din liceele brăilene, în primul rând pentru a atrage de partea noastră tinerii şi profesorii lor, dezvăluindu-le în premieră părţi din programul nostru şi făcându-i astfel părtaşi atât la visul nostru cât şi la eforturile pentru pregătirea candidaturii.”

Banii în joc

Bugetul operaţional pentru anul pentru care este acordat titlul este de 25.770.000 euro, iar pentru întreaga perioadă de 2016 – 2024, se ridică la 36 milioane de euro.

Campanii

„Doriţi să fiţi în lumina reflectoarelor două ore, jucând cel mai real rol al vieţii voastre, acela de brăilean?! N-o să vă vină să credeţi, dar acest vis se poate împlini! Putem avea în Brăila o imensă sală de spectacol în aer liber, cu aproape 3.000 de locuri. Imaginaţi-vă artiştii preferaţi evoluând pe această scenă, interpretând piesa voastră de suflet. Gândiţi-vă că puteţi face parte dintr-un clip de prezentare a unui proiect ce vizează comunitatea în care trăiţi. Nu vă treziţi din acest vis fiindcă VINERI puteţi ajuta ca acesta să devină realitate. Este momentul nostru, momentul în care noi, brăilenii, artişti şi spectatori deopotrivă, vom apărea într-un clip ce va duce numele oraşului în Europa” – așa a sunat comunicatul de presă care invita brăilenii să participe ca figuranți la filmarea unui clip ce prezintă oraşul în candidatura Brăilei la titlul de „Capitală europeană a culturii 2021”.

Inițiativa s-a dovedit a fi un succes răsunător, oamenii s-au îmbulzit de n-au mai putut, a fost o experiență milenară pentru participanți. Sau, cel puțin, așa a relatat-o presa.

De asemenea, pe Youtube găsim două videoclipuri dacă dăm căutare după „Brăila 2021”. Primul este extrem de plictisitor, al doilea (o anti-campanie, de fapt) e ceva mai amuzant, dar glumele cu reinterpretarea celebrei secvențe din filmul „Downfall / Der Untergang” sunt depășite de mult. Filmul e din 2004.