joi, 28 martie, 2024

Special Arad Logo

    Mușchii încordați și neuronii arși ai candidaților în „bătălia culturală 2021”. Episodul 12: SUCEAVA

    de Tomck@t | 9 decembrie 2015, 6:21 PM | Cultură

    0

    Aradul încearcă să-și arate mușchii în fața orașelor Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Craiova, Sfântu Gheorghe, Brașov, Brăila, Baia Mare, Târgu Mureș, Bucureşti, Suceava, Bacău și Alba Iulia. Între 7 și 10 decembrie, în capitală au loc întâlnirile de preselecţie.

    Special Arad și-a propus să prezinte fiecare oraș candidat în parte, în ordinea gradului de periculozitate pentru Arad. La final (și doar la final! Trebuie să evidențiem asta, pentru că mulți n-au înțeles ideea), vom trage o concluzie cât se poate de echidistantă și vom acorda note de la 1 la 10 tuturor celor 14 orașe care, momentan, se rup în figuri cu „2021” la capăt. Până atunci, ca și până acum, prezentăm tot ce găsim mai bun sau mai rău în candidaturile acestor 14 orașe. Le tratăm ca atare, cu sau fără caterincă, în funcție de ce ni se oferă.

    Țac-pac: hop și Suceava!

    La Suceava lucrurile se întâmplă în viteză. Nu chiar toate, doar cele care se votează în unanimitate la ședințele extraordinare ale Consiliului Local. Așa cum s-a întâmplat și cu proiectul „Suceava 2021 – Capitală Culturală Europeană”. Pe vremea când majoritatea orașelor concurente lucraseră deja la dosarele de candidatură de luni de zile, la sfârșitul lunii iulie a acestui an, CL Suceava a anunţat că a fost desemnat un grup de lucru care să stabilească strategia culturală a municipiului, urmând ca pe 8 octombrie, cu două zile înainte de termenul final, să fie votată (tot în unanimitate) strategia orașului pentru 2021.

    Cum spuneam, în viteză. Iată cum „turuiau” primarul Ion Lungu și reporterii televiziunii Bucovina TV. Graba era mare:

    Interesant e că Suceava anunțase, inițial, că va susține orașul Botoșani, dar care n-a mai participat, până la urmă.

    Până în data de 10 octombrie, când toate orașele candidate și-au depus dosarele, Suceava nu avea nici măcar un logo, nici site, avea doar o pagină de Facebook, din 8 august, pe care nu s-a mai publicat nimic din 14 august încoace.

    Abia după ce Ministerul Culturii a anunțat (cu întârziere) că toate cele 14 orașe participante au fost aprobate, au început să se miște treburile și pe la Suceava. A apărut sigla și site-ul suceava2021.ro, destul de reușite.

    Suceava candidează împreună cu toată zona Bucovina și face echipă cu oraşul grecesc Pireu pentru a deveni Capitală Culturală Europeană în 2021, potrivit Monitorul de Suceava.

    Dar ce conține strategia culturală a orașului pentru 2021?

    Informațiile pe care le găsim pe site-ul suceava2021.ro sunt destul de vagi, dar printre interminabilele bla-bla-uri politicianiste, totuși, găsim câte ceva:

    x-catedrala-home

    „Obiectivul strategic general al municipiului Suceava în ceea ce privește sectorul cultural este îmbunătățirea semnificativă și observabilă a calității vieții cetățenilor suceveni și a vizitatorilor orașului printr-o viață culturală diversă și dinamică. Obiectivul nr. 1 este dezvoltarea infrastructurii culturale a municipiului Suceava prin modernizarea, extinderea și construcția de noi edificii, spații sau amenajamente care să permită găzduirea și desfășurarea de activități cu caracter cultural”. Se mai menționează îndelung „consolidarea și valorificarea patrimoniului cultural și istoric, necesitatea de restaurare, prezervare, protejare și asigurarea moștenirii culturale către generațiile viitoare”.

    Puteți consulta Strategia de Dezvoltare Culturală și Creativă a Municipiului Suceava 2015 – 2025 AICI, dar vă avertizăm că prea multe despre o strategie efectivă n-o să aflați, decât identificarea patrimoniului istoric-cultural, a obiectivelor turistice, a instituțiilor de cultură și a domeniilor artistice pe care le poate oferi orașul, respectiv soluțiile de finanțare. Abia spre final, găsim idei de „Bune practici și măsuri pentru continuitate culturală”:

    » Contractarea, de către administrația locală, a unor artiști care să conceapă lucrări de artă pentru oraș.
    » Organizarea unor târguri culinare, de obiecte meșteșugărești, în care să fie integrată prezentarea unor obiceiuri și tradiții specifice locului.
    » Organizarea unor cursuri de bucătărie tradițională, de creat/cusut măști populare, ii și costume populare și de încondeiat ouă.
    » Organizarea unor ateliere meșteșugărești / reînvierea meșteșugurilor specifice și demonstrații live ale acestora (sculptură în piatră, cojocărie, cusutul mărgelelor, prelucrarea lânii, a cânepii și a lemnului).
    » Crearea covoarelor din resturi de materiale textile.

    MG_2098xx

    » Workshop-uri care să evidențieze diferențele etnice și împărtășirea acestora cu celelalte etnii conlocuitoare.
    » Workshop-uri despre Cetatea de Scaun și rolul lui Ștefan cel Mare în dezvoltarea Moldovei.
    » Proiectarea (în cetate sau în pădurea Zamca) a unor filme istorice/educative.
    » Amenajarea bibliotecii județene în vederea organizării unor întâlniri cu scopul de a
    informa tinerii cu privire la importanța cărții în viața lor socială.
    » Organizarea de piese de teatru în inima cetății.
    » Organizarea de șezători folclorice – reînvierea practicilor / obiceiurilor / tradițiilor descrise de Simion Florea Marian.
    » Realizarea unor flyere cu istoricul / evenimentele inedite din oraș, de tipul: Știați că…?.
    » Informarea asupra drepturilor și obligațiilor față de spațiul public.
    » Realizarea unei platforme care să se poată consolida între autorități, operatorii culturali și public, cu scopul de a informa în timp util, constant și actualizat cu privire la evenimentele culturale și educative din oraș.
    » Pregătirea unor ghizi specializați și trimiterea lor în comunități pentru a furniza mai multe informații despre ineditul oraș și despre activitățile culturale ce se vor desfășura.
    » Introducerea în școli a opționalelor de Istorie a Moldovei.
    » Realizarea unor concursuri de povești / basme care să aibă caracter național și internațional, spre exemplu: „Pas cu pas în lumea lui Ștefan Vodă”, iar finalitatea să fie o excursie în județul Suceava/Bucovina.
    » Organizarea de comparații între basme internaționale, europene și românești.
    » Organizarea unor concursuri de film – scurtmetraj despre urmașii lui Ștefan cel Mare.
    » Organizarea unor tabere de creație, sculptură, pictură, muzică, artă dramatică, cultură și civilizație românească în inima Moldovei la care să poată participa tinerii din toate regiunile țării.
    » Organizarea unor expoziții de pictură/sculptură în gara Burdujeni.
    » Lectură în tren/autobuz, oră de istorie la cetate, oră de religie în biserică, pictura icoanelor pornind de la erminiile bizantine.
    » Ecologizarea pădurii Zamca.
    » Plantarea copacilor/selectarea responsabilă a deșeurilor.

    De asemenea, se vrea reabilitarea infrastructurii culturale existente, cum ar fi: Cetatea de Scaun a Sucevei, Casa de Cultura a Sindicatelor, Muzeul Satului, Sala de spectacole „Dom Polski” și Biblioteca I.G. Sbierea (digitalizarea acesteia).

    Dacă, într-adevăr, aceste „doleanțe” reprezintă tot ce include și dosarul de candidatură, înseamnă că sucevenii nu prea au înțeles care-i faza cu această candidatură. Nu există un profil cultural de ansamblu, iar contribuția pe termen lung poate fi considerată doar introducerea în școli a opționalelor de Istorie a Moldovei și, eventual, plantarea copacilor… dar chiar și așa, sunt argumente extrem de slabe pentru câștigarea titlului. Dimensiunea europeană este zero barat, cât despre capacitatea de a produce rezultate… sucevenii se gândeau, probabil, la acei copaci, acele „flyere cu istoricul / evenimentele inedite din oraș, de tipul: Știați că…?” sau acele covoare realizate „din resturi de materiale textile”.

    Partea bună e că nimeni nu specifică dacă aceste planuri reprezintă inclusiv strategia pentru competiția CCE 2021 sau nu, astfel că, până la proba contrarie, putem doar să speculăm.

    DSC_7595-copy

    Pe de altă parte, sucevenii se mândresc cu oamenii de cultură Matei Vișniec (dramaturg si poet), Norman Manea (scriitor), Doru Mihai Mateiciuc (poet), Lucia Pușcașu (pictor), Radu Ignătescu (regizor) sau Alexandru Arșinel (actor). Oameni pe care-i și menționează pe alocuri, alături de Mihai Eminescu (născut la Botoșani).

    Primarul Sucevei, Ion Lungu, a spus că strategia va fi pusă în practică indiferent dacă va fi selectată sau nu candidatura în următoarea perioadă, apreciind că „este o strategie culturală foarte bine creionată”.

    Banii în joc

    Contribuția municipalității Suceava la implementarea proiectului este de 10 milioane de euro.

    Această sumă ar urma să fie alocată între anii 2017 – 2022 în cazul în care Suceava va fi desemnată Capitală Culturală Europeană.

    Logo și slogan

    suceava inspire imagine feel

    Sigla arată destul de bine, iar sloganul este „Inspiră, imaginează, simte!”. „Valorificarea patrimoniului cultural existent în Bucovina și descoperirea anumitor lucruri care s-au pierdut reprezintă o sursă de inspirație pentru artiști. Acele elemente din simbolistică pe care le culegem nu numai din zona noatră, ci și din alte zone ale Europei, artiștii vor imagina din aceste simboluri piese de teatru, filme, expoziții fotografice, festivaluri, concerte.
    Publicul trebuie să se implice, nu vor fi doar spectatori, este nevoie de a veni, de a trăi, de a simți, de a râde, de a dansa, de a fi implicat în mod activ”, a explicat Radu Bores, directorul firmei de consultanță Genesis.

    Sucevenii sunt opimiști. „Riscăm chiar să câștigăm acest titlu”, s-a afirmat în timpul ședinței când s-a făcut public sloganul.

    Site-ul

    Site-ul arată bine, în partea de deschidere, cel puțin. Are o selecție de poze frumoase… dar nu se prezintă decât în limba română. S-a făcut în mare grabă, se vede, iar lipsa conținutului concludent se observă la fel de ușor.

    Minusuri

    „Paradox: Suceava, oraşul fără cinematograf şi fără teatru, candidează pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2021”, scria ziarul Adevărul în această vară.

    „Potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, CJ Suceava are foarte multe proiecte realizate în domeniul cultural, organizând anual zece evenimente majore, la care participă peste 200.000 de spectatori, între care Hora Bucovinei, Paştele în Bucovina, Crăciun în Bucovina, Pelerin în Bucovina, Festivalul Medieval, Bucovina Rock Castle, Festivalul Internaţional al Şcolilor de Teatru, Comorile Muntelui din Masivul Rărău.

    unnamed-3-copy

    «Venim noi la spartul târgului, dar venim cu altceva», a spus preşedintele CJ Suceava. Declaraţiile acestuia se bat însă cap în cap cu realitatea din oraşul reşedinţă de judeţ: până în momentul de faţă aici nu există niciun cinematograf sau vreun teatru, iar interesul publicului pentru manifestările culturale nu se poate spune că a fost satisfăcut prin câteva evenimente de folclor. În prezent, Cinematograful Modern trebuia dat în folosinţă, însă autorităţile au amânat deschiderea acestuia pentru perioada august-septembrie, întrucât au existat contestaţii la licitaţia pentru echipamentele care ar fi trebuit să doteze sala. Pe de altă parte însă, zona se poate mândri cu mai multe monumente istorice şi de cult: în 2008, judeţul număra aproape 400 de parohii, 110 filii, 39 de mănăstiri şi 11 schituri”. (sursa: Adevărul)

    Campanii

    Singurul eveniment promovat și pe pagina de facebook „Suceava – Capitala Europeana A Culturii 2021” a fost cea de-a noua ediție a Festivalului de Artă Medievală „Ştefan cel Mare”, din august. Nu era o campanie a candidaturii, firește, am menționat evenimentul doar așa, că l-au mențioat și ei, pe Facebook.

    fest medieval suceava

     

    Citește și:

    Episodul 1: ARADUL

    Episodul 2: CLUJ-NAPOCA

    Episodul 3: TIMIȘOARA

    Episodul 4: IAȘI

    Episodul 5: CRAIOVA

    Episodul 6: ALBA IULIA

    Episodul 7: BRAȘOV

    Episodul 8: BUCUREȘTI

    Episodul 9: TÂRGU MUREȘ

    Episodul 10: BAIA MARE

    Episodul 11: SFÂNTU GHEORGHE

     

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    7 + 3 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.