joi, 28 martie, 2024

Special Arad Logo

    Ioi, Primăria Arad… Nem bine „Paști Fericit!” :)

    de Special Arad | 10 aprilie 2015, 12:41 PM | Pamflet

    3

    Primăria Municipiului Arad ne urează pe Facebook cică să „Paști Fericit!”, printr-un banner. Frumos, frumos… ar fi, dacă ar fi și corect gramatical.

    Am zis, noi între noi, în redacție, să nu fim răi chiar acum, de Sfintele Sărbători, deci pe Bognár Levente úr îl iertăm fiindcă-i ungur, iar pe restul echipei din Primărie îi iertăm fiindcă… nici nu aveam pretenții mai mari. Adevărul e că este grele cu gramatica asta… Până și lingviștii se contrazic între ei.

    Dar să vedem dacă noi, ei, iepurașul și cu mielu’ de Paști, sau toată lumea a greșit:

    10845640_818629061507912_994793732272120363_o

    În primul rând… Paște sau Paști?

    În DOOM și DEX găsim precizările de mai jos, în legătură cu substantivul propriu „Paște/Paști” (la care am adăugat și cuvântul „pasca”, pentru că provine din același etimon (cuvânt de origine) latinesc și pentru a ne aminti că forma corectă de genitiv-dativ este „pascăi”):

    DOOM (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române), 2005:

    !paște/paști (pâine sfințită) s.n.pl.art. paștele/paștile

    !Paște (sarbatoare) s.propriu m.pl.Paști (doi Paști, dar pl.n. Sfintele Paști)

    !pasca (prăjitură, pâine nedospită) s.f., g.-d. art. pascăi

    DEX (Dicționarul explicativ al limbii române) precizează diversele sensuri ale cuvântului și etimologia:

    PAȘTI s. m.  1. Sărbătoare religioasă celebrată de creștini în amintirea Invierii lui Hristos, iar de evrei în amintirea eliberarii acestora din robia egipteană. ◊ Expr. Nu e în toate zilele Paști sau o dată pe an e Paști = nu se petrec în fiecare zi evenimente deosebite. Din an în Paști sau din joi în Paștidin Paști în Crăciun = foarte rar, la intervale mari de timp. La Paștile cailor (sau calului) = niciodată. 2. Pâine sfințită, care se împarte la biserică în ziua de Paști (1); pască. [Var.: Páște s. n.] – Lat. pascha, -ae.

    PÁSCĂ  s. f. 1. Cozonac tradițional făcut din aluat dospit umplut cu brânză de vaci, stafide, smântână etc. care se mănâncă de obicei la Paști de către creștinii ortodocși. ♦ Anafură pe care preotul o împarte credincioșilor în ziua de Paști; paști (2). 2. Preparat alimentar tradițional, făcut din aluat nedospit, copt în foi subțiri, pe care îl mănâncă evreii în timpul Paștilor în loc de pâine. – Lat. pascha.

    Ce spun lingviștii?

    Pe site-ul filologului român George Pruteanu apar următoarele precizări: Multă lume m-a întrebat cum se spune corect: Paşti sau PaşteRăspund pe scurt astfel: sărbătoarea are în originile sale – dacă trecem de etapa ebraică „pesah” – şi acea azimioară numită pască (dupa opinia etnologului Simion Florea Marian; alţi cercetători sunt de părere că mielul jertfit purta acest nume, de „pască”). La plural, acest cuvînt face „paşti”: o pască, două paşti, conform unei alternanţe obişnuite în româneşte, cum e şi în verbul a paşte: „să pască, să paşti” sau a naşte: „să nască, să naşti” etc. Aşadar, Paşti e pluralul de la pască. Resimţit, în mod normal, ca un plural, vorbitorii au căutat, cînd era vorba de sărbătoarea într-ale cărei zile ne aflăm, au căutat singularul, şi astfel a fost derivat singularul „Paşte”, spunîndu-se, firesc, fie „sărbătorile de Paşti”, fie „sărbătoarea Paştelui”. Amîndouă formele sunt la fel de corecte, şi alte subtilităţi pe această temă nu au substanţă, e o falsă problemă. 

    Profesorul universitar Nicolae Felecan explică etimonul îndepărtat al termenului „Paști” din ebraicul pesach (ce înseamnă „trecere”), care a trecut în greaca veche în forma de „pascha” și de aici în latina Pascha, Paschae, ultima variantă de plural dând forma Paște. Însă, profesorul spune că forma de plural a fost înlocuită, încă din latina populară, de Paști, păstrată ca atare și în dialectul daco-roman. De asemenea, el susține că, în majoritatea textelor vechi, termenul apare la plural. 

    Paști fericite, Paște fericit, Paști fericit sau Paște fericite?

    Făcând abstracție de polemicile pe seama etimologiei cuvântului, trebuie să ținem cont de faptul că, atunci când termenul este folosit fie la plural, fie la singular, atributele care-l însoțesc trebuie acordate corect. Așadar, vom spune (scrie) „Paști fericite sau Paște fericit” și NU „Paști fericit sau Paște fericite. De asemenea, este corect „Sărbătoarea Paștelui sau Sărbătorile Paștilor” și nu „Sărbătorile Paștelui sau Sărbătoarea Paștilor”. 

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Binevenite precizări. Discuția etimologică e în van, un exercițiu de prețiozitate având în vedere că în asemenea situații contează nu etimologia ci structura limbii primitoare.
      Problema de fapt este că în limba română urarea de Paște să fie confundată cu îndemnarea la păscut, situație exploatată vulgar chiar și în presă.
      În ceea ce privește trimiterea la Domnul Bognar, e din nou în van, Domnia Sa fiind vinovat, poate, de urarea în limba maghiară de pe frontispiciul clădirii primăriei: Paște Binecuvântat!, formulă vetustă în limbajul public maghiar, folosită în zilele noastre doar în limbajul preoțesc.

      +1 voturi
      +1
      -1
      • Nu vei vedea din simplul motiv că ei nu fac asemenea activități de imagine pentru Primărie, în schimb vei vedea numele orașului la intrare în română, nemaivorbind de alte texte comerciale în română cu care sunt pline orașele de lângă graniță.
        Ș-apoi la Băile din Giula,( așa se scrie în românește), Bătania(Batonya) și alte localități unde umblă românii la distracție vei auzi anunțuri în românește, muzică românească, personal care vorbește româna. În Arad, mersul trenurilor se anunță în trei limbi. Română, engleză, franceză. Practic, englezii și francezii înlocuiesc minoritatea maghiară și germană din oraș. Bine că ăștia din urmă cam știu măcar una din cele trei limbi de gară din Arad. Româna și engleza, de obicei…

        +1 voturi
        +1
        -1

    Scrie un comentariu

    3 + 6 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.