Suntem convinși că mulți dintre cititorii noștri au auzit, măcar o dată, un prieten sau chiar un necunoscut, spunând: „Eu merg în Ungaria la spital dacă am probleme. Sau în Timișoara. Nu merg în Arad!” În același timp, majoritatea sondajelor de opinie indică, ca prim aspect aflat în atenția unei comunități, sănătatea. Indiferent cu cine vorbești, îți va spune că „sănătatea este cea mai importantă dintre toate”. Lăsând la o parte orice altceva, prin acest prim articol, și celelalte care vor urma, ne-am propus să scoatem la lumină „rufele murdare” ale sistemului de sănătate arădean (suntem convinși că se poate extrapola și în multe alte locuri din țară), în încercarea de a atrage atenția tuturor factorilor de decizie, dar și cetățeanului obișnuit, că există mari probleme care nu trebuie tolerate! Iar aceste probleme ne afectează pe toți iremediabil și, din păcate, pe mulți, ireversibil. Nu dorim neapărat să „atacăm” medicul arădean, căruia, prin această serie de articole, nu îi vom comenta competența, deși, probabil, în căutările noastre vom ajunge (cum am ajuns de multe ori până azi…) și la acest aspect, pe care nu îl vom ocoli. Însă, repetăm, ținta noastră este sistemul de sănătate arădean, în întregul său și tot ce decurge de aici.

Investigațiile pe care le prezentăm azi aduc în atenție – așa cum ați constatat încă din titlul articolului –, ca un prim aspect foarte grav, infecția (infecțiile) din Spitalul Clinic de Urgență Județean Arad.

Nimeni nu scoate o vorbă în afara gardurilor unității,

deși în cabinetele șefilor de secții de la „Județean” se pare că se discută îndelung. Sau poate deloc… că așa e schema… Publicului larg îi este cu neputință să afle, atât timp cât nimeni nu i-o spune oficial. Unii au simțit pe pielea lor… așa am aflat noi. Ne-au rugat să scriem, să „facem ceva” pentru ca să fie luate măsuri. „De ce oare singura soluție e presa? De ce nu se spune oficial nimic? De ce, până nu moare cineva, nu o să se ia decizii drastic?” – sunt întrebări pe care ni le-am pus și noi imediat după ce am ascultat îngroziți ce li s-a întâmplat unor arădeni care au avut ghinionul să se interneze în Spitalul Județean Arad. Iar alții să meargă doar în vizită!

Hai să vedem ce spune conducerea, noua conducere – ne-am gândit noi, ca punct de plecare – și astfel am ajuns în biroul managerului Mirandolina Prișcă. „Spitalele arădene se confruntă cu infecții nosocomiale. Sunt infecțiile dobândite de pacient pe durata spitalizării, ele afectând atât statele dezvoltate cât și pe cele subdezvoltate și reprezintă una din cauzele importante ale deceselor și morbidității în rândul acestora”, ne-a spus doctorul Prișcă.

Din ceea ce spune managerul Spitalalui Județean, Aradul are o medie de 0,42 % ca incidență a infecțiilor pe anul 2015. Dar, fiți atenți: în țările din UE rata infecțiilor nosocomiale este de 19% (nouăsprezece la sută)! În concluzie, la Arad, sănătatea este de top, infecțiile din spitale fiind cu 18 virgulă ceva la sută mai puține decât în Germania, Franța sau Marea Britanie! Ce mai… suntem locul I în topul european!

Din păcate, românul tot român rămâne

Trecând peste mișto-ul tragico-comic de mai sus, e clar că e ceva putred în Danemarca… Pardon, în Arad. Raportarea asta… de 0,42 la sută, e „cusută cu ață albă”. Pentru unii medici, chiar șefi de secții, această raportare a gradului de infecție pare o meteahnă căpătată înainte de 1989. Dn ciclul „atâtea (multe) grâne la hectar”, „atâta (puțină) infecție în spitale”. „Există– o recunoaște chiar managerul Spitalului Județean Arad – o frică a medicilor șefi de secții, de a raporta cazurile de infecții”. Noi am putea să o contrazicem pe Mirandolina Prișcă… Poate frică nu e cuvântul corect. Am putea spune dezinteres, am putea spune „atentat la sănătatea arădenilor”, am putea spune chiar „încălcarea Jurământului lui Hippocrate”. Am mai putea spune că Spitalul Județean Arad nu e cabinetul lor privat și de aceea… Multe am putea spune…

Și tot managerul Mirandolina Prișcă conchidea în final: „ Spitalul Județean Arad este deficitar la raportarea cazurilor cu infecții și recomand o educație, prin toate mijloacele, a populației, începând de la orele de la grădiniță și școala până la medicul de familie” . Dar, oare, atitudinea civică a cadrelor medicale nu e de recomandat?

Direcția de Sănătate Publică Arad are un tabel…

Conducerea DSP Arad, urmare a solicitării noastre, ne-a pus la dispoziție un tabel cu „infecțiile nosocomiale în 2015”, pe luni și grupe de vârstă. Însă, și această instituție lucrează tot cu raportările medicilor…

În fine… iată tabelul cu cele 194 de cazuri raportate:

infecții nosocomiale

Bugetul Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad,

conform datelor pe care le deținem, este unul „generos”, ca să nu spunem altfel. Și multe firme se „bucură” din el… dar asta e altă poveste. Pentru conformitate, bugetul de combatere infecții nosocomiale, în anul 2015, a fost de 7.129.214 lei, adică  1.584.269 euro! pentru anul 2016, același buget la care facem referire, este de  7.345.000 lei – 1.632.222 euro.  În aceste sume sunt incluse și contractele pentru curățenie, deratizare, dezinfecție, spălatorie, vaccinuri , Combivir, Betaina, dezinfectanți, materiale curățenie și echipamente de protecție. O doamne… echipamente de protecție… Unde? În spital? Ia priviți fotografiile făcute la o „scurtă” vizită în Spitalul Județean Arad și, în cazul în care nu observați, vă spunem noi: o infirmieră făcea curățenie fără mănuși de protecție, ducând de colo-colo; o asistentă, speriată de aparatul de fotografiat a strigat la noi: „Scrieți acolo la ziar că lucrez singură pe șapte saloane cu 30 de bolnavi! Asta să scrieți!”. Bineînțeles că nu ne-am speriat atât de tare încât să nu observăm o mănușă de protecție „uitată” pe o masă, pe coridorul public, plus „crema de pe tort”: bucăți de pâine, în pungă ce-i drept, lângă soluții, pe holul mare de la chirurgie. DOAR ZERO virgulă ceva e infecția din Spital?

Și totuși

  1. Poate că noi nu sesizăm prea bine gravitatea situației, nefiind specialiști cum ar putea spune unii. Deși… cazurile celor infectați, cu care am vorbit, spun altceva. Poate că, având în vedere raportările pe care le fac șefii de secții ale Spitalului Județean Arad, totul poate fi trecut la capitolul „Birocrație” – din punctul lor de vedere. Totuși, un gând nu ne dă pace: „De ce specialiștii chemați anul trecut să facă un Audit al Spitalului Județean Arad au lansat ideea că singura soluție este raderea de pe fața Aradului a acestei unități și construirea uneia noi, curată, într-o zonă liniștită a municipiului?”.
  2. În același timp, ne punem întrebarea dacă interesele unor firme private nu sunt grav afectate prin recunoașterea oficială a existenței (într-un procent mult mai mare decât cel indicat acum) infecției din spital, astfel demonstrându-se faptul că soluțiile pentru igienizarea unității -cumpărate probabil cu mulți bani- sunt ineficiente și fără rost.
  3. Câți dintre arădeni își permit luxul să se interneze în spitale particulare sau să meargă în străinătate?
  4. Câți dintre medicii arădeni, care activează în Spitalul Județean Arad nu și-au trimis rudele, apropiații, cunoștințele la alte spitale, chiar în Ungaria? Bineînțeles că aceasta e o întrebare retorică și trebuie tratată ca atare.
  5. În România, nu există o evaluare foarte exactă a dimensiunilor fenomenului pentru că medicii încă se feresc să admită oficial existenţa acestei probleme, de teama unor eventuale sancţiuni, pierderea reputaţiei spitalului şi a bunului renume al personalului medical. „Trebuie lăudaţi cei care-şi identifică infecţia şi chiar premiaţi cei care reuşesc să ia măsuri de autolimitare a transmiterii acestora“, spunea în 2012 prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, managerul Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş“.
  6. Cazul „Colectiv”, cu pacienți murind în spitale din cuza infecțiilor, nu a produs în mintea medicilor din Arad niciun șoc? Sau au și uitat deja?

Notă tehnică

În rândul pacienților cea mai contactată și cunoscută infecție este cea produsă de Clostridium Difficile. Aceasta se manifestă prin diaree și vărsături cu debut în timpul spitalizării sau acasa după externare (în primele două săptămâni)

Un raport al Secției de Prevenire și Combatere a Infecțiilor Nosocomiale Arad (înființată de chiar doctoral Mirandolina Prișcă în 1994) subliniază că incidența infecțiilor în secțiile de Chirurgie general, în 2015, a fost de 0,44% la  Chirurgie 1 și de 0,07% la  Chirurgie 2. Au existat cinci cazuri Enterocolite acute cu Clostridium, patru infecții de plagă și una de țesut sangvin. Statistici… greu de crezut totuși că doar atât de puține cazuri.

În ciuda progreselor înregistrate în domeniul sănătății și al asistenței spitalicesti, infecțiile continuă să apară la pacienții internați și pot afecta de asemenea și personalul spitalului. Factorii principali care contribuie la apariția infecțiilor în rândul paciențiilor sunt:

– scăderea imunității acestora;

– creșterea numărului de procedee medicale și tehnici invazive prin care se creează potențiale căi de răspândire a infecțiilor;

– transmiterea bacteriilor rezistente la medicamente în rândul pacienților, în spitalele agglomerate.

 Invităm pe oricine are ceva de spus despre sistemul de sănătate, chiar cazuri punctuale, informații care publicate să ajute la îmbunătățirea actului medical, la siguranța tuturor, să o facă direct, contactându-ne pe email-ul redacției: [email protected] 

 

 

 

Luci Precup, 16 martie 2016, 7:35 AM