Ne ocupăm acum, în lipsă de altceva mai bun, de două chestiuni rămase oarecum în suspensie.

Am formulat atent, nu este vorba de suspans, având în vedere caracterul oarecum previzibil și banal al celor două evenimente în derulare, singura întrebare rămasă în legătură cu ele fiind ceva care se exprimă pe limba manelelor și a băieților cu tatuaje pe antebraț: și ce-i dacă?

Doamna Stoenescu, Anca după numele ei de fată, s-a dus imediat după festivitățile de deschidere a anului nou un pic în Barcelona, făcându-se că uită de cererea de suspendare din funcția de director a Doamnei Pașcalău de la Liceul National de Informatică.

Firesc, am zice, având în vedere faptul că Doamna Pașcalău se suspenda ca să vină în locul ei la Inspectorat, ceea ce, să recunoaștem cu mâna pe inimă, n-avea niciun rost, având în vedere faptul că Domnul Fifor tocmai a trecut de la Economie la Apărare, iar prietena ei cea mai bună, o tânără de mare viitor, tocmai se interesa de un post la Inspectorat.

Asta explică și deplasarea ei de urgență la Barcelona.

În prima instanță am crezut că este vorba de mișcarea de independență a Cataloniei, în fond un inspector care nu respectă ordinele venite de la minister, ce face, tocmai își declară independența, au ce învăța catalunezii de la ea, dar nu, călătoria avea țeluri mult mai omenești.

Prea omenești, am zice dacă n-am știi că Domnul Fifor este deja la Apărare, are pe mână scutul de la Deveselu și alte tehnici militare complexe, așa că mai bine nu mai zicem nimica, așteptând în liniște și pace ca cea mai bună prietenă a Ancăi Stoenescu, extraordinara Domnișoară X să devină inspector pe proiecte pe un proiect de câteva zeci de milioane de euro.

DESCHIDERE-TICHINDEAL

Acestea fiind zise, deplasarea Doamnei Stoenescu la Barcelona apare într-o lumină cu totul diferită, nu mai este nimic de înțeles și explicat, cine nu înțelege să emigreze că de proști e plină țara.

Doamna Pașcalău să-și vadă de treabă sau să se înscrie în Partid, nu contează care, dar să nu facă pe independenta de pe margine și care e preocupată de bunul mers al scolii și al vietii în general.

Să ia exemplu, de exemplu, de la Domnul Sebi Pistru, acest adevărat animal politic arădean care era să-și rateze cariera căzând în cea mai frecventă greșeală a bărbatului binevoitor: să-și asculte nevasta.

Demisia de săptămâna trecută din funcția de vicepreședinte PNL vine să ne confirme faptul că acele vremuri au trecut, Domnul Pistru înțelegând exact și clar chemarea timpului, vocea destinului, de fapt o șoaptă taincă, dar cu atât mai hotărâtă, care îl întreba în lungile nopti din Range-Rover exact ce își tatuează bărbatii adevărați pe antebraț: și ce dacă?

pistru2

Să uite astfel că la Arad în cei 27 de ani trecuți nu s-a produs nicio schimbare, activiștii sunt în frunte în continuare, iar faptul că partidele care vin la Primărie au tot felul de nume sonore se datorează exclusiv iubirii arădenilor pentru muzica anilor șaptezeci, în fond PSD-ul de aceea nu ajunge niciodată la putere fiindcă tot timpul e acolo de fapt.

Singurul partid arădean și national, care nu venea direct din PCR-ul lui Ceaușescu a fost PNȚCD-ul lui Corneliu Coposu – ne oprim scurt ca să ne exprimăm condoleanțele la moartea lui Ionescu-Quintus, ultimul mohican care nu a avut însă puterea să oprească infestarea de pecere a partidului său -, în rest toate celelalte erau bastarzii tovarășilor, pesediștii arădeni fiind handicapati până astăzi că sunt singurii pe aici care recunosc asta.

E firesc ca într-un oraș de bișnitari și de ascultători de Radio Luxemburg, cum era Aradul în anii șaptezeci-optzeci, asta să nu dea bine, mai precis, una este să servești si cu totul alta să te faci că ești occidentalizat și revoluționar.

Ghiță Falcă este mai comunist decât Dorel Căprar – în fond Dorel este la baza un antreprenor orișicât, în timp ce Falcă pune în umbră orice secretar județean de partid din câți a avut Aradul! – asta fiind și explicatia succesului său, așa că Domnul Pistru în momentul în care se gândește să părăsească corabia lui Noe zis și Ghită, riscă mai mult decât ar crede unii la prima vedere.

Dacă se gândește să treacă la PSD, e ca și îngropat, pe lângă Fifor și Dorel ar fi condamnat să bată în continuare drumurile județene în căutarea popularității pierdute, fiindcă, se știe, Sebi Pistru are multe puncte slabe, dar la țară nu se descurcă nimeni așa de bine ca el.

Singura lui șansă ar fi ALDE, un partid de tranziție de la nimic spre zero, un partid al celui care a fost Domn și în anii șaizeci, în vremurile când făcea pe manechinul pentru costumele de tergal ale socialismului biruitor. La ALDE e bine, chiar dacă era mai bine să fie denumit ALTE, ca să fie clar că acolo toate sunt la fel, inclusiv altele, un fel de partid Hopa-Mitică, de unde poti să vii oriunde și să mergi unde vezi cu ochii.

pistru-masina-mica

Oportunitățile, desigur, în fond modelul absolut este Domnul Tăriceanu, ceea ce zice totul, este ceva rar până și la noi să n-ai nicio calitate și să fii atât de prezent în toate și în toti.

Din păcate, Domnul Pistru nu are aceste calități, mai precis are una care nu-l face bine-văzut în ALTE, știe pe limba oamenilor simpli, poate fi simpatic în situații de toate zilele, nu e puțin în lumea asta în care politicienii de la noi sunt parcă scoși pe banda rulantă a inepției agresive.

Așa că spunem, ce să facem, Domnul Pistru, spre deosebire de Doamna Stoenescu care nu are decât o singura alternativă, să meargă înainte de parcă nu s-ar fi întâmplat nimica, are cel puțin trei posibilităti: să se facă că s-a răzgândit, să meargă înainte spre un nou partid sau, ei, da, foarte putin probabil: să facă ceva măreț si nemaivăzut.

Să facă politică pe bune, așa cum se face în democrație: de la și pentru popor!

Uitați repede ce am spus în fraza de dinainte!

 

E. Nola, 18 septembrie 2017, 8:18 AM