vineri, 29 martie, 2024

Special Arad Logo

    În căutarea americanității la români. Directorul ICR Londra, Dorian Branea, și-a lansat cartea în orașul său natal, la Arad

    de Tomck@t | 26 mai 2017, 2:53 PM | Cultură

    0

    God Bless America. The American Dream. Statuia Libertății. Times Square. Hollywood. Marylin Monroe. Coca-Cola. McDonald’s. Țara tuturor posibilităților… De ce – și mai ales cum – iubim America? Cum au simțit românii chemarea spre „Pământul făgăduinței” de-a lungul unui întreg secol și cum au fost cei rămași acasă influențați de marii intelectuali ai țării? Nicolae Iorga, Ion Iosif Șchiopul, Petru Comarnescu, Jean Bart, Mihail Ralea, Silviu Brucan, Eugen Barbu sau Stelian Tănase, dar și câțiva scribi mai puțin cunoscuți în publicistica românească, și-au notat impresiile despre călătoriile lor în Statele Unite ale Americii, însă nimeni nu s-a gândit, până acum, să realizeze o sinteză obiectivă ale acestor jurnale de călătorii (sau „traveloguri”, așa cum le numește autorul), într-o carte situată undeva între imagologie și critică literară, antropologie culturală și istorie. Nimeni… în afară de Dorian Branea, eseist, traducător, antreprenor cultural și diplomat născut la Arad, actualul director al Institutului Cultural Român la Londra.

    „Ne aflăm în fața uneia dintre cele mai complete (dacă nu și exhaustive) cercetări privind o temă palpitantă: relatările autorilor români care au călătorit în Statele Unite ale Americii. Rigoarea analizei, privirea în egală măsură a literatului avizat și a sociologului dubitativ conferă demersului o soliditate impresionantă”, scrie Mircea Mihăieș pe coperta a patra a cărții, cel care, alături de Adriana Babeți, a lansat volumul „Statele Unite ale românilor – Cărţile călătoriilor româneşti în America în secolul XX“ și la Arad, joi seara, la Librăria Corina, în prezența autorului.

    După cum explică însuși autorul în introducerea intitulată „Contingentul transatlantic”, cartea vizează modul în care autorii de memoriale de călătorie în Statele Unite au metabolizat dimensiunile cruciale ale civilizației americane, examinând raportarea lor la subiecte precum: autopercepția identitară, incluzând aici imaginea altor națiuni; religia, credința, morala publică; politica mainstream, dar și cea radicală; instituțiile și politicile (interne sau externe, dar și de asimilare); istoria și cultul trecutului; civilitatea, stilul de viață; economia (fără a omite, bineînțeles, consumismul și nici mecenatul); stratificarea socială; erotismul și relațiile dintre sexe (cuprinzând și prostituția, pornografia, homosexualitatea); rasele și tranzacțiile interrasiale între albi, negri, indieni, mexicani etc.; problemele comunitare (mai ales tensiunile rasiale și sărăcia, dar și drogurile, criminalitatea, viciile sociale); violența urbană, politică, militară; ceremoniile publice și casnice; educația copiilor; cultura și artele; divertismentele (film, muzică, modă, hobby-uri), petrecerea timpului liber, socializarea; alimentația și bucătăria favorită, inclusiv riscurile abundenței, cum ar fi obezitatea; preferințele culturale ale tinerilor, youth culture (revoltații, hippies, pop culture); nu în ultimul rând, desigur, natura, sub toate înfățișările ei geologice și climaterice.

    Citind această carte remarcabilă, observăm începuturile sceptice ale analizării Americii în rândul celor care s-au simțit reprezentanții românilor și încercările parșive ale unora de a face anticampanie „Visului American”, atât la începutul secolului XX, cât și – mai ales – în perioada comunistă. Au fost, desigur, și mari gânditori absolut impresionați de Statele Unite ale Americii, precum Nicolae Iorga, cel pe care autorul cărții îl numește „un profet al secolului american”. Până și după căderea comunismului, se observă o ușoară precauție în atracția spre aceste tărâmuri de peste ocean, cu excepția jurnalului criticului teatral Ion Parhon, cel pentru care „deplasarea reprezintă un alt fel de spectacol, ce culminează cu o emoție cathartică similară celei dramatice”, și cu excepția jurnalului de călătorie al Adinei Arsenescu (printre puținele femei ale căror scrieri sunt evidențiate în această carte), a cărei sejur „pare aidoma unei iubiri ce se împlinește târziu, dar pasional”.

    Farmecul cărții scrise de Dorian Branea este că nu putem vorbi numai despre o compilație de eseuri de călătorie, de simple mesaje către țară dinspre și despre America, ci de o sintetizare riguroasă și obiectivă a mentalității românilor referitor la „lumea nouă”, cartea atingând astfel rolul unui studiu filologic și sociologic, ba chiar antropologic și psihologic. Așa cum spunea scriitoarea și profesoara universitară Adriana Babeți, „sunt o multitudine de Americi și sunt o multitudine de Românii”.

    Cât despre ideea de „americanitate”… aceasta constituie obiectivul final al cercetării, după cum recunoaște chiar autorul. În ce măsură se identifică românii în stilul de viață american de-a lungul unui secol, cât de mult sau cât de puțin ne îndreptăm spre o gândire universală și cât de mult sau cât de puțin rămânem autentici, inclusiv atunci când America ne „consumă” din toate direcțiile și, la fel ca majoritatea cetățenilor europeni, ajungem să „consumăm” America zilnic, în proporții din ce în ce mai mari…

     

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    2 + 1 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.