Nu am scris încă nimic despre derby-ul UTA – ASU Poli. Nu, pentru că mi-a lăsat un gust amar și nu la fel cum e gluma cu Monica și Clinton. Dacă aș fi scris probabil scriam cu multe beep-uri, cu blăstăme și vorbe de duh. Și nu, nu la adresa echipei, sau a jucătorilor, ci a celor responsabili de bazele sportive din Arad, a celor care își bat joc de banul public.

Am tot respectul pentru jucători în ciuda faptului că au reușit doar o remiză trasă de păr. Acest derby nu a fost despre fotbal, a fost despre bătălii în mocirlă, aceeași mocirlă care ne invadează viața și la propriu și la figurat în acest oraș tot mai căcăniu, la fel ca și culoarea lutului de pe arena Motorul.

Acum vă scriu și vă arăt un alt exemplu al lucrurilor bine făcute de această administrație care de 12 ani nu face altceva decât să se laude cu lucruri care la prima ploaie se dărâmă precum castelele de nisip de pe malul mării, alea făcute cu lopățica de plastic în timp ce mama ne dădea cu ulei de plajă să nu ne ardem prea tare.

Scriu despre arena din cartierul meu natal, Sânnicolaul Mic, cea pe care am și jucat câțiva ani, cea pe care practic mi-am petrecut, dacă nu jumătate, măcar un sfert din anii copilăriei. Țin minte că în 1992 jucam pentru juniorii Gloriei (clubul acela centenar din Arad care s-a desființat în 2014) și trebuia să jucăm un meci „acasă”, parcă cu Sântana. S-a amânat pentru că jumătate din arenă era sub apă. Și uite așa ne-am mutat pe terenul Blănarul, cel din Colonie din Aradul Nou, un alt teren care nu mai există pentru că tocmai pe perimetrul său trece acum autostrada…

Au trecut anii și arena din Sânnicolau s-a șubrezit și mai tare. A devenit un fel de parcare pentru utilaje agricole, iar pe unde nu stătea apa mai dădeam și noi miuțe, mai ales seara.

Și s-a făcut 2004, iar Falcă venea cu surle și trâmbițe la conducerea orașului. Și-a pus amprenta imediat pe această urbe, una în care oricum foarte puține s-au întâmplat după Revoluție. În afara unor biserici neoprotestante și startul la Catedrala de la Podgoria, am mai văzut doar câteva fântâni arteziene și pavelele de pe centru. Dar măcar aveam ștrand și stadioane, în paragină cum erau ele, dar erau.  Aveam și echipe de fotbal. La toate nivelurile…

Au dispărut apoi pe rând Vagonul și Strungul, dar primarul se bătea cu pumnul în piept că renovează la standarde ridicate arenele Motorul și cea din Sânnicolaul Mic. M-am bucurat că cineva se ocupă după atâția ani de arena din cartierul meu natal. În 2008, sau 2009, nu mai știu sigur și nici nu am mai căutat pe Google, s-a inaugurat arena. Evident, Falcă era în teren, alături de câțiva „portocalii” de-ai lui îmbrăcați în galben. Juca contra unei echipe formată din băieți ai cartierului și ca să fie sigur că nu pierde i-a luat în trupa lui și pe Todea și Botiș, pe atunci jucători de primă ligă. A fost veselie mare și îi anunța pe cei din Sânnicolau Mic că va fi arena cartierului.

Pe dracu… Ne-a mințit. Niciun copil, nicio mamă sau bunică nu avea voie să treacă în anii care au urmat de gardurile arenei, nici măcar pentru a face jogging. Echipa de fotbal Banatul, reînființată de câțiva pasionați din cartier, s-a desființat pentru că „Dumnezeul” bazelor sportive, Marin Dugăeșescu, le-a vârât sub nas o factură de 12.000 de lei, bani pe care acești băieți din cartier evident, nu i-au avut.

Habar nu aveam eu în 2008 sau 2009 că toate lucrările „marca Falcă” se duc pe apa sâmbetei la prima ploaie, primul vânt sau primul îngheț. Și uite că ieri, tocmai apa sâmbetei a fost pe arena pe care trebuia să joace echipele de juniori ale clubului UTA. S-au dus la teren jucătorii, antrenorii, arbitrii, dar terenul nu i-a vrut. Lucrarea lui Falcă a fost înghițită de apă, apa aceea de sâmbătă la amiază…

Și meciurile s-au mutat pe singurul teren practicabil din Arad, cel sintetic de pe Șega.

Și uite că deși a înghițit sute de mii de euro, lucrarea lui Falcă arată exact ca atunci, în 1992,când nu am jucat cu Sântana. Și uite că arenele renovate de Falcă la standarde ridicate, Motorul și Banatul, au fost înghițite în aceeași zi de mocirlă și de apă. Apa de sâmbătă.

Și atunci mă vod nevoit să închei cu un citat din Eli Pintea, de astăzi la amiază: „Cât trebuie să fii de Falcă ca să nu înțelegi nimic din Arad?”

banatul-1 banatul-2

FOTO: Așa arată astăzi arena Banatul din Sânnicolaul Mic, cea renovată de administrația Falcă în urmă cu 8-9 ani…

Lucian Dănilă, 13 noiembrie 2016, 9:30 PM