joi, 28 martie, 2024

Special Arad Logo

    Fantoma berii Arbema nu are voie nici măcar să bântuie în „Casa Morții”. Se mai poate „resuscita” berea arădeană?

    de Tomck@t | 8 noiembrie 2016, 9:11 AM | Recomandările editorilor | Reportaj

    19

    Circulă un zvon în oraș de ceva vreme, dar cu un mare semn de întrebare: se reface berea Arbema? Unii au dezvoltat „vestea nepunctuală”, neglijând semnul de punctuație și afirmă că știu pe unul care știe pe un altul, care-i probabil omul care se ocupă de treaba asta. Dacă nu, îl știe ăla, precis, pe omul care-i omul cu berea. Adevărul e că zvonul devine o știre cu breaking news cu viteza proporțional egală cu sticlele de bere consumate, dar… revenind la semnul întrebării:

    chiar ar fi imposibil ca un arădean nostalgic, cu valențe antreprenoriale, să revigoreze un brand local dispărut în eter de mai bine de un deceniu?

    Cu acest gând am pornit un mic „research” în oraș, am vorbit cu doi-trei oameni, am vizitat fosta fabrică – o dărăpănătură colosală absolut dezolantă, care ne aduce aminte de orașul abandonat Cernobîl – și la final am desfăcut o sticlă de bere cu satisfacție că am dat de capăt acestui cvasi-mister.

    Avea un gust amărui.

    Pe vremuri, Aradul avea nu unul, ci PATRU brand-uri de bere,

    preparate la aceeași fabrică care-i dădea numele celui mai renumit produs: Arbema.

    Sortimentul Arbema Premium Pils a primit, de altfel, chiar un premiu important în 1998: medalia de argint a Institutului Internaţional Monde Selection din Bruxelles. Celelalte mărci de bere erau Arădeana, Astoria și Zărand.

    S.C. Arbema S.A. s-a înfiintat în anul 1980 ca o secţie a Întreprinderii de spirt şi drojdie. Începutul activitaţii a constat doar în producerea berii, cu o capacitate de 200.000 Hl/an. Societatea şi-a extins repede activitatea prin darea în folosinţă în anul 1988 a unei fabrici de malţ cu o capacitate de 11.000 t/an. Din anul 1991, fabrica a devenit independentă, ocazie cu care şi-a luat denumirea de Arbema (ARad-BEre-MAlț).

    La începutul anului 1997, SC Arbema SA s-a transformat în societate mixtă pe acţiuni, pachetul majoritar fiind preluat de Brau Union AG, divizia de bere a concernului BBAG, parte a grupului olandez Heineken. Peste un an s-a demarat acţiunea de mărire a capacitaţii de producţie, ajungând la 450.000 HL/lună. În octombrie 1998, a fost inaugarată la Arbema una din cele mai moderne linii de îmbuteliere din Europa de Est, cu o valoare a investiţiei de 11 milioane dolari. Tot în fabrica din Arad se îmbuteliau berile Golden Brau și, sub licență, mărcile Schlossgold, Kaiser și Steffl.

    Fabricarea berii Arbema Premium Pils în 1999 (foto: virtualarad.net) și fabrica astăzi - de închiriat

    Fabricarea berii Arbema Premium Pils în 1999 (foto: virtualarad.net) și fabrica astăzi – de închiriat

    În ciuda premiului internațional din ’98, producția berii Arbema a fost oprită în următorii ani, iar în 2004, Fabrica de bere Arbema, deţinută de Brau Union România, numărul unu de pe piaţa berii pe vremea aceea, a încetat definitiv producţia, decizia fiind determinată de strategia companiei de limitare a costurilor şi consolidare a activităţii.

    Un deceniu glorios pentru Heineken, dar unul sumbru pentru producția de bere locală

    Nu numai la Arad, ci în toată țara. În primii 10 ani de când a intrat pe piața din România, gigantul Heineken a reușit să elimine concurența autohtonă de producere a berii, achiziționând opt fabrici de bere:

    – S.C. Arbema S.A. – Arad
    – S.C. Craiova S.A. – Craiova
    – S.C. Ciuc S.A. – Miercurea Ciuc
    – S.C. Malbera S.A. – Constanța
    – S.C. Silva S.A. – Reghin
    – S.C. Haber S.A. – Hațeg
    – S.C. Grivița S.A. – București
    – S.C. Neumarkt S.A. – Târgu Mureș

    Până în 2007, Heineken a dus deliberat spre faliment fabricile de bere Arbema, Silva, Grivița și Haber, disponibilizând în toți acești ani peste 1500 de salariați. Strategia de producție și vânzare s-a bazat pe volum în detrimentul calității produsului. Astfel, aceste fabrici nu îndeplineau condițiile de expansiune și s-a dovedit a fi prea costisitoare. După desființarea acestor fabrici a urmat vânzarea tuturor utilajelor la fier vechi, precum și a clădirilor și terenurilor aferente.

    Astăzi au rămas funcționale doar fabricile din Constanţa, Craiova, Miercurea Ciuc şi Târgu Mureş, berile comercializate în România (majoritatea fiind produse și îmbuteliate în aceste fabrici) fiind: Heineken, Golden Brau, Silva (produsă astăzi într-un alt județ), Ciuc, Neumarkt, Bucegi, Hațegana, Gambrinus și – singura marcă de import în România din gama Heineken – Desperados.

    Am vizitat „Casa Morții” – fosta fabrică de bere din Arad…

    ce-a-mai-ramas-din-fabrica-arbema-4

    Ținând cont de normele europene de igienă, reluarea producției de bere în fosta fabrică Arbema din Arad este, incontestabil, imposibilă. În clădirea dezafectată și plină de bacterii s-au adunat molozuri, praf și gunoaie peste gunoaie.

    S-au lăsat de izbeliște dosare întregi de contabilitate, facturi, calendare, aparate de fax și xerox zdrobite în bucăți, iar de pe tavanul mucegăit cade masiv tencuiala sau atârnă vopseaua scorojită.

    ce-a-mai-ramas-din-fabrica-arbema-24 ce-a-mai-ramas-din-fabrica-arbema-26 ce-a-mai-ramas-din-fabrica-arbema-30 ce-a-mai-ramas-din-fabrica-arbema-32 ce-a-mai-ramas-din-fabrica-arbema-37 ce-a-mai-ramas-din-fabrica-arbema-55 ce-a-mai-ramas-din-fabrica-arbema-56

    Ca să nu mai vorbim de utilități. Țeava de gaz s-a tăiat și s-a vândut la fier vechi, iar camera tehnică, de unde se controla alimentarea energiei electrice, s-a distrus cu un scop clar.

    Nu am găsit nici măcar un vechi capac de Arbema, dar în tonele de praf se mai întrezăresc căteva sticle sparte de Bucegi, Silva, Golden Brau… sau doze de Heineken.

    Imaginea per ansamblu este ca după o Apocalipsă

    …în care Bruce Willis și Chuck Norris au murit în chinuri groaznice într-un colț cu pânze de păianjeni radioactivi și cu sticle de bere maronii în mână. Călcând peste mizeria deplorabilă din camere, ai impresia că Pokemonii pe care nu i-a prins nici dracu’ obișnuiesc să vină aici o dată pe săptămână ca să își dea foc reciproc și ritualic.

    ce-a-mai-ramas-din-fabrica-arbema-31 ce-a-mai-ramas-din-fabrica-arbema-49 ce-a-mai-ramas-din-fabrica-arbema-45 ce-a-mai-ramas-din-fabrica-arbema-53

    Nu mai e nimic de făcut aici. Aproape…

    La prima vedere… „demolarea” ar fi cuvântul de ordin, pentru că recondiționarea întregului complex de clădiri ar însemna o muncă de chinezi bătrâni. Culmea ironiei, cel care a achiziționat clădirile în care s-a fabricat bere arădeană este un om de afaceri chinez. Dar nu prea are cum să-și fructifice investiția, decât oferind spre închiriere halele mai mici, cât de cât într-o stare acceptabilă.

    Așa se face că o firmă producătoare de hârtie igienică își depozitează aici cartoanele și hârtiile care urmează a fi reciclate, iar o altă firmă, producătoare de ulei vegetal, folosește o hală cam insalubră pentru înmagazinarea semințelor. Sau folosea… pentru că nu au mai rămas decât niște coji de semințe mâncate de praf, până la urmă.

    ce-a-mai-ramas-din-fabrica-arbema-10 ce-a-mai-ramas-din-fabrica-arbema-15 ce-a-mai-ramas-din-fabrica-arbema-19

    Culmea, nu am găsit niciun boschetar, în niciuna dintre hale, pe holuri sau în camere, asta pentru că – din câte mi s-a spus – clădirea este păzită. De câini fioroși… asta am observat și eu, dar (cică) și de o firmă de pază, pe timpul nopții.

    Însă tot aici am găsit depozitul unei firme noi: S.C. Arbema Breweries S.R.L. …

    …firma care produce, de jumătate de an, berea „Arădeana”.

    ce-a-mai-ramas-din-fabrica-arbema-5 ce-a-mai-ramas-din-fabrica-arbema-6

    De aici, probabil, și confuzia. La fel și zvonul mai sus amintit. Arădeanul Ovidiu Luca spune că nu are intenția, în niciun caz, să devină concurentul marilor companii producătoare de bere. Diferența majoră, pe care omul de afaceri arădean pune mare accent, este că el produce bere din ingrediente naturale, iar ceilalți  – marile companii – „bere între ghilimele”, spune arădeanul. El a ales locația fostei fabrici pentru depozitare, denumirea „Arădeana” pentru bere și „Arbema” pentru denumirea firmei pur și simplu din nostalgie.

    A înregistat denumirea la OSIM, inclusiv „Arbema”, invocând decăderea mărcii, însă compania Heineken, deși nu a mai folosit brandul de mai bine de zece ani, a făcut contestație și a înregistrat încă o dată marca. Până la urmă, arădeanul a obținut doar denumirea „Arădeana”.

    Scurt și la obiect, denumirea ARBEMA nu mai poate fi folosită pentru un produs decât de către Heineken, numai că nu prea se vrea acest lucru…  

    Noua „Arădeana” se produce în Cehia, aproape de Praga. „N-aveam unde să o fac în altă parte. Aici, după cum vezi, abia am putut să facem o hală de depozitare”, spune Ovidiu Luca. „E mai ieftin în Cehia?” – am întrebat. „E mai ieftin în România! Dar pentru ce am vrut eu, acolo am găsit un partener, un prieten, care a acceptat să colaborăm. Am avut noroc, pentru că nu oricine este curios să-ți producă ție un brand sau o bere. Poți să te duci la zece producători de bere, care și ăia-s puțini și îi găsești greu, dar nu-s curioși de tine. Eventual, își dezvoltă brandul lor. «Uite, am berea mea, vinde-o pe a mea! Ce-s eu curios de produsul tău? Poate nici nu iese ceva ca lumea». Eu am avut o șansă…”, a spus arădeanul, explicând că cehul care-i produce berea i-a spus la un moment dat că de 30 de ani, de când produce bere, asta-i cea mai bună bere pe care a făcut-o. „Dar de unde aveți rețeta?” – am intervenit. „Am avut o inspirație de moment”, îmi spunea zâmbind. N-am mai insistat, văzând că arădeanul pune mare preț pe ingredientele naturale și, evident, n-o să dezvăluie secretul gustului care face berea autentică. „Eu ofer o bere naturală, fără chimicale, fără enzime industriale, fără tetra-hop-uri și alte asemenea ingrediente cancerigene… pentru binele arădenilor, pentru binele prietenilor și amicilor mei… cărora le-am zis: «Vi se pare scumpă o Arădeana? Beți mai bine o țuică de casă! Pentru sănătatea voastră…»”.

    Prima dată a vrut să producă berea în Slovenia, la Ljubljana, la Laško Group, o fabrică foarte puternică în acea țară, deținând peste 50% din producția de bere națională. Însă după ce arădeanul a primit primele sticle de test marca „Arădeana” (și o serie extra-limitată de „Arbema” – tot de test), anul trecut, compania slovenă a fost cumpărată de… Heineken. 

    Arbema - VARIANTA DE TEST - anul trecut

    Arbema – VARIANTA DE TEST – anul trecut

    Cele două sortimente de Arădeana, comercializate din 2016

    Cele două sortimente de Arădeana, comercializate din 2016

    „Arădeana” se vinde deocamdată în două sortimente – Premium și Tradițională – la 4 lei și 4,50. Peste asta mai vine adaosul comercial, dar asta depinde de local sau magazin. Omul de afaceri a explicat că momentan are în vizor mai degrabă zona urbană decât cea rurală, deoarece preferă să producă ceva de calitate decât ceva ieftin, cu ingrediente dubioase. Mizează pe faptul că oamenii compară produsele, iar dacă ceva le place, data viitoare se gândesc de două ori ce cumpără.

    Având în vedere că abia în acest an a început comercializarea acestei beri, afacerea deocamdată nu aduce profit. Ovidiu Luca a întâmpinat probleme chiar de la început, deoarece unii comercianții s-au arătat din start interesați de acest produs, dar s-au răzgândit ulterior, ca să nu supere distribuitorii marilor branduri. Dar, încet-încet, în ultima vreme au început comercianții să apeleze la el și berea „Arădeana”…

    Culmea, la ora actuală Arădeana se vinde mai bine la Timișoara decât la Arad!

    Imagine „de milioane”: sticle de Arădeana într-un frigider Timișoreana...

    Imagine „de milioane”: sticle de Arădeana într-un frigider Timișoreana…

    „Din păcate, în Arad nu am găsit deschiderea pe care am găsit-o în Timișoara. Foarte mulți comercianți arădeni sunt interesați doar de profit și nu de calitatea produselor oferite. Mulți văd doar că berea e produsă în Cehia, dar uită că beau produse făcute chimic la Buzău, ori la Craiova, tocmai de la cei care au distrus Arbema”, spune Luca.

    „Revanșa” producătorilor mici și „Imperiul celor patru”

    Tendința de a resuscita un brand local, în special o marcă de bere, e în creștere în România în ultimul timp. Cheia succesului pentru micii întreprinzători autohtoni este, pe lângă nostalgia consumatorilor, garanția ingredientelor naturale – vezi un alt caz în ascensiune în preferințele românilor, berea Zăganu. Și nu numai.

    zaganu

    Începând cu anul 2013, producția berii după rețete tradiționale a crescut semnificativ în România, alte exemple demne de menționat fiind Clinica de Bere, Ground Zero, Sikaru și Csíki Sör, aceasta din urmă fiind o bere din secuime cu o tradiție de cinci secole, inițial produsă natural în Miercurea Ciuc, dar odată cu achiziția Heineken a fabricii de bere „Ciuc”, fabricanții berii Csíki Sör și Székely Sör s-au mutat în comuna Sânsimion (Csíkszentsimon), județul Harghita, în anul 2014. După ce s-au cărăbănit în instanță ani de zile cu Heineken România…

    Însă dacă aceste întreprinderi mici mizează pe rețetele naturale… nu același lucru se poate spune despre cei patru giganți 

    Investigația RISE Project „Industria secretă din spatele berii românești” arată că ingredientele nu sunt întotdeauna cele naturale și nici procesul de fabricație nu este unul bazat pe principii tocmai simple în cazul celor patru mari companii producătoare de bere din România: Heineken România, Ursus Breweries, Bergenbier și Tuborg România.

    Piața de bere din România este dominată de patru companii multinaționale: Heineken România este controlată de Heineken International din Olanda; Ursus Breweries este o companie subsidiară a SABMiller din Marea Britanie; Bergenbier este parte a grupului Molson Coors, cu rădăcini în Statele Unite; iar United Romanian Breweries Bereprod (Tuborg Romania), deține o licență de fabricație de la grupul Carlsberg din Danemarca.

    beer_ownership_romania_ro_004-1024x567

    Rețeta secretă: aditivi și enzime industriale

    Un fost director din cadrul Ursus Breweries a vorbit cu reporterii RISE Project, sub protecția anonimatului, despre felul în care se produce berea. Fostul angajat susține că toți cei din industria berii vor declara întotdeauna că ingredientele din bere sunt naturale. „Aceasta este versiunea oficială!”, doar că se fac mici șmecherii, pe furiș”.

    Un altul, fost angajat Heineken, care – de asemenea – a dorit să rămână anonim, a confirmat și el adăugarea substanțelor în bere. Fungamyl, Ceremix 6X MG sau Filtrase sunt doar câteva dintre substanțele folosite”, relatează acesta.

    „Majoritatea enzimelor sunt adjuvanți pentru procesarea ingredientelor. Adjuvanții alimentari nu sunt reglementați la nivel european, dar se aplică legile naționale”, a declarat pentru reporterii RISE Project Jan Op Gen Oorth, purtător de cuvânt al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară.

    În România, nu există însă legi specifice care să reglementeze folosirea enzimelor și nici liste care să le enumere.

    Pentru cei care visează la o burtă de bere, așadar:

    Nu ne rămâne să spunem decât că… decizia e a fiecăruia, dar atenție mare la berea consumată! Și nu ne referim neapărat la cantitate…

    Iar celor care au stomac pentru ceva de-a dreptul dezgustător, ce răscolește berea-n burtă și amintirile-n cap, le recomandăm imaginile realizate în interiorul fostei fabrici Arbema. Vezi galeria foto de mai jos. 

    Surse: Adevărul, Wikipedia, RISE Project

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Ar trebui sustinuta cumva mai de sus tentativa asta. Intr-o vreme aveau un banner pe motorul, ca de acolo am aflat, acum pare ca nu isi mai fac reclama deloc nici prin oras. Sunt multi care nici nu stiu, iar in magazinele mari parca doar in Real se gaseste. E pacat ar trebui cumparata, sa facem si noi ceva pentru brandurile orasului. E jenant totusi sa ai o bere buna ce poarta numele si tu sa-ti cumperi pet-ul de timisoareana sau burger, care oricum sunt niste mizerii de beri…

      +10 voturi
      +1
      -1
    2. Reportajul e trasnet, iar berea e chiar buna, se simte diferenta despre care vorbeste initiatorul afacerii.
      Este o cauza intr-adevar aradeana pentru care merita sa facem ceva eforturi.
      Ziaristii astfel, altii altfel, iar toti prin consumarea berii chiar daca este un pic peste celelalte ca pret.

      +11 voturi
      +1
      -1
    3. Felicitări pentru articol. Într-adevăr, dacă e să facem comparaţie dintre o bere Arbema de la începutul anilor 2000 şi orice altă bere comună, oricât de scumpă ar fi, nici nu se compară, gustul berii arădene era unic! Păcat, a murit toată industria în oraşul ăsta, măcar berea să fi rămas…

      +5 voturi
      +1
      -1
      • Si eu am renuntat sa mai beau orice e facut de ei. Da, stiu ca dau un ban in plus pe Aradeana insa credeti-ma ca si dupa o noapte mai lunga te trezesti ok a doua zi, fara dureri de cap si alte complicatii.

        Vorbesc din experienta proprie pentru ca intr-o seara am „incarcat” vreo zece si a doua zi am fost fresh. 🙂

        +1 voturi
        +1
        -1
    4. Din pacate niciun producator de bere nu foloseste fermentarea care este obligatorie mai la toate bauturile alcoolice (care dureaza 45 zile ).Prin procedeu chimic ( reteta de laborator cu gust de bere )se ralizeaza o esenta la care se adauga mii de hectolitri de apa , astfel in cateva ore ,, berea ” se imbutelieaza . Am notat aceastea din cunostinta de cauza , am lucrat in ARBEMA .

      +4 voturi
      +1
      -1
    5. Felicitari pentru exceptionalul articol ziaristic, si eu sunt din tagma,adevarul e unul indubitabil, de curiozitate am baut la DERBY din ambele sortimente, brun si albastru, la 6-7 lei, recunosc ca vechi „degustator” ca nu se compara cu nimic din ce ne-am obisnuit sa bem, de fapt ce ne ofera piata, despre dezvaluirile de fabricatie, le banuiam. Cand eram la facultate la Brasov obisnuiam sa mergem, bineinteles cu „nasu”, la Azuga, unde se fabrica cea mai buna bere din tara, Solca se vindea doar la export. Paznicul, care era singur duminica,avea mila de saracii de noi studentii, ne aducea pe gratis galeti de bere, pana intrebam localnicii in ce directie catre gara. Pana intr-o zi in care „mila” paznicului ne-a fost fatala! Ne-a condus in incinta fabricii sa ne arate unde se produce berea, impresionant peisajul… pana am ajuns la uriasele bazine unde fermenta berea, dupa traditie,
      in care inotau zeci de sobolani, aromand celebra Azuga cu excrementele lor. Oare acesta era secretul?
      Am baut pana acum Timisoraeana, din ciuda, eu fiind UTA pana la moarte, ii iert pe baieti ca au vandut meciul la asa zisa poli, au avut dreptate suporterii sa-i dezbrace, eu, ca si altii, promit sa beau de acum inainte doar Aradeana!
      HAIDE UTA ARAD.

      Traian din Savarsin

      +4 voturi
      +1
      -1
    6. Hop Hooligans, Bereta, Blackout, Oriel, Hophead, Wicked Barrel, adica producatori de top pe zona de bere artizanala din Romania. De Aradeana nu stiu ce sa zic, am incercat berea in 2016, departe de gustul berii adevarate. In schimb, Bere Zimand vine cu cateva sortimente de bere bine lucrate, dar e praf pe partea de promovare. Zaganu a fost de calitate pana prin 2019, de atunci urmeaza reteta marilor producatori de bere industriala.
      Marea problema e pretul berii craft: o bere double india pale ale produsa de Hop Hooligans ajunge la 28 lei, in timp ce tot una dipa de la Pinta (Polonia) e 17 lei, ce poate fi cumparata on line de la un shop romanesc. Sau un lager artizanal romanesc porneste de la 10 lei si ajunge la 15 lei. Preturi foarte mari pentru buzunarele romanilor, in conditiile in care doza de Ciuc sau Ursus e maxim 3,5 lei. Vrei ceva ieftin, consumi apa cu aroma de bere si aditivi, bere produsa in cateva zile, sau doresti ceva de calitate, platesti 10/28 lei sau 40 lei ( imperial stout).
      Nu inteleg de ce nu se poate si la noi ca in Cehia sau Germania, ieftin dar bere vie, adica lager sau pils, fara mari pretentii la arome si gust, dar bere gustoasa si natural fermentata.
      Un exemplu: Staropramen produsa de Ursus nu are nici o treaba cu sora ei din Cehia.
      P.S.: singura bere de pe rafturile din supermarketuri care isi merita banii e Pilsner Urquell, nu e produse sub licenta in tara, e de la mama ei din Pilsen.

      +1 voturi
      +1
      -1

    Lasa un raspuns pentru Mike

    9 + 5 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.