Știrea conform căreia Gheorghe Falcă, primarul de 12 ani al Aradului, este căutat de ANI la integritate a explodat în media arădeană aidoma unei bombe cu efect întârziat.

Nu era de mult un secret pentru arădeanul informat că primarul care și face ar putea avea niscaiva puncte mai moi în CV-ul său profesional si nu numai. Afacerea de la începuturi cu Fabrica de Zahăr vândută via Elecon unei firme din Timișoara, calmată prin instanțe, a lăsat amintiti foarte neplăcute fanilor și dubii nestinse în nemultumiții din ce în ce mai numeroși ai activității ginerelui politicianului arădean cel mai discret dar, probabil tocmai de aia, și cel mai influent.

În urma tranzacției dubioase cu Eleconul, primarul a rămas la vedere cu o casă în centrul orașului, restul fiind presupuneri, dar oricum subsumate ideii oarecum de înțeles că fiind nou si fără relații în oraș, ca să câstige primăria, Gheorghe Falcă avea nevoie de susținerea unor jucători importanți, plus de bani, de foarte mulți bani.

Cu timpul a făcut rost de ambele – de jucători și bani -, devenind pe nesimțite jucătorul numărul unu al urbei, omul fără de care nu mai mișca nimic, reclădind foarte repede în mintea oamenilor simpli experiența anilor în care partidul era unic, Ceaușescu, iubit conducător, iar secretarul județean al PCR arbitrul absolut al jocurilor strict controlate.

Întrebarea cea mai neliniștitoare se referea și se referă, prin ANI, și acum tocmai la sursa banilor doar bănuiți dar care nu pot fi sub nicio formă proveniți din salariul său de primar.

Ajuns în Arad aproape de pe băncile Politehnicii din Timișoara, fără casă, fără masă, doar într-o pereche de blugi, Gheorghe Falcă a devenit în scurt timp modelul self-made man-ului american, exemplul viu pentru vestitul american dream ieșind subit la viață pe malurile Mureșului.

Numai că toate astea nu l-au schimbat pe Gheorghe Falcă, a rămas în continuare același singuratic, bănuitor adept al lui Machiavelli, incapabil de relații umane firești, bazate nu pe calcul, ci pe sentiment și compasiune.

Căsătoria cu fiica politicianului cel mai influent de atunci a oferit o explicație acceptabilă pentru marea majoritate a arădenilor gata să ierte mici defecte pentru un om care promitea o nouă abordare a problemelor orașului. Mai mult decât atât, provincializat și proletarizat rapid în anii două mii, orașul, în continuă scădere de populație, a acceptat zâmbind înțelegător sintagma celebră cu mai fură dar mai și face, trecând cu nonșalanță peste hainele de firmă și deprinderile de dandy provincial pe care primarul începea să le afișeze din ce în ce mai mult odată cu trecerea timpului și creșterea puterii sale.

Și așa cum se întâmplă de regulă cu oamenii ajunși prea sus, prea repede și fără pregătirea și consistența necesară, și în cazul lui Gheorghe Falcă a acționat implacabil legea aceea a lui Murphy care zice că oamenii avansează în ierarhie până își depășesc rapid nivelul de competență, și, am adăuga noi, balcanici incurabili, până când nu mai au cine să-i susțină acolo sus, dincolo de bine și de rău, dincolo de judecățile din ce în ce mai frustrate ale celor care se află sub ei.

Punctul moale, cel mai moale al primarului este, iar arădenii informați știau demult asta, firma de familie numită S.C. Pro Arhitectura S.R.L.

Screenshot from 2017-03-01 13-46-40

Fără să intrăm în amănunte tehnice plictisitoare, e important totuși să se înțeleagă ce este o firmă de proiectări în construcții.

Înainte să se ajungă la proiectare, chiar fără să se ajungă vreodată, o firmă de acest gen în România poate trăi bine-mersi doar din birocrația stufoasă care înconjoară construcțiile din țară. Simplu spus, o astfel de firmă poate face bani doar din fabricarea de hârtii necesare demarării unei construcții; studii de fezabilitate, planuri urbanistice, caiete de sarcini și alte cele, toate ajungând la aprobare la arhitectul-șef al primăriei, nu de puține ori fără expertiza necesară dar în toate cazurile subordonat al primarului.

Ca să ne înțelegem: indirect, primarul unei localități controlează toate construcțiile din localitate, inclusiv construirea unui garaj la marginea orașului.

Concret, dacă primarul favorizează o anumită firmă de proiectare în detrimentul alteia, conform legii, ar trebui s-o facă doar din rațiuni strict profesionale, pe baza expertizei arhitectului-șef, semnătura sa fiind doar una de autoritate.

În schimb, dacă are și el o astfel de firmă, oare poate să rămână imparțial, să nu ceară arhitectului-șef, subordonat al său, să avizeze firma de casă?

Aceasta este întrebarea în legătură cu Pro Arhitectura SRL, înființată în 2005,  anul imediat următor  alegerii pentru primul mandat de primar al lui Gheorghe Falcă.

Screenshot from 2017-03-01 13-49-04

Interesant, nu-i așa?

Intrând în amănunte, devine și mai interesant: firma este condusă de arh. Ela Falcă, are patru angajați, încă trei arhitecte și un inginer. Ultima lucrare din portofoliu este terminalul Tabita de la marginea orașului, celelate lucrări menționate fiind Galleria Mall, Jumbo, Lukoil, Real, KFC, proiectele mai mici, gen Lidl, Kaufland nefiind nici măcar menționate în portofoliu.

Screenshot from 2017-03-01 13-50-15

Cu alte cuvinte, majoritatea investitiilor unor firme internaționale care n-au nevoie decât de aprobări, proiectele de construcții fiind gata de mult datorită faptului că sunt la fel peste tot: o stație Lukoil sau un supermarket de genul Lidl sau Kaufland au magazinele la fel, tipizate, standardizate oriunde s-ar afla.

Problema lor e doar să primească un teren avantajos și avizele necesare, toate astea depinzând de primărie, pentru demararea instalării construcțiilor tipizate gata pe spațiul respectiv.

Mai exact, au nevoie de o firmă care să întocmească aceste hârtii – tipizate și ele, muncă de rutină, mai exact de copy-paste care nu necesită nici măcar cunoștințe de arhitectură – și care să garanteze aprobarea lor la primărie.

Păi, dacă firma este a soției primarului, ce credeți, nu este asta un avantaj în ochii acestor întreprinzători care cunosc exact cum merg lucrurile în România?

Chiar dacă tariful este triplu față de celelalte firme de proiectări? Pentru că este, certitudinea aprobării trebuie plătită, este și asta, nu-i așa, un serviciu!

Asta este problema cu ANI, instituția chemată să vegheze asupra integrității funcționarului public, mai precis să vegheze ca acest funcționar să nu amestece interesul public cu cel privat, și mai grav: personal.

Nu contează de unde vine folosul necuvenit, din bani publici sau privaŧi, atunci când primarul acordă aprobare hârtiilor întocmite de propria firmă intră într-o incompatibilitate absolută, el ca persoană particulară nu se poate afla în relație de afaceri cu primăria pe care o conduce, având în vedere că nu a fost numit, ci ales, iar pentru munca de primar este plătit de comunitate sub forma unui salariu și alte avantaje materiale și nu din dividendele propriei companii în relație de afaceri sau instituțională cu primăria.

Este ceea ce se cheamă un conflict de interese pur. Pur și simplu!

Iar în situația în care Gheorghe Falcă recunoaște că primăria a aprobat documentații executate de Pro Arhitectura, firma de casă a familiei Falcă – și recunoaște în declarația de la începutul acestei săptămâni, recunoaște că a ajuns incompatibil cu funcția de primar al Aradului, nimic mai mult, nimic mai puțin.

Aceasta și este explicația titlului: dacă justiția mai funcționează în țara asta, nu mai există cale de întors decât în defavoarea cetățenilor acestui oraș.

Astfel, s-a terminat, Ghiță!

E. Nola, 1 martie 2017, 3:17 PM