În timp ce în țară treburile sunt clare, la noi doar stăm.

Nu cugetăm că face rău la digestie. Și să nu panicăm lumea rămasă fără Ghiță.

Orașul fără el e ca un copil care a făcut ceva rău iar acum încearcă să ascundă asta din toate puterile.

Nici măcar nu se vede diferența, în fond un copil face ce face si tot aia face, iar tăticul, mai nou, e prezent mereu. Pe mail, pe facebook, pe online, nu mai poți nici să te caci pe tine în liniște că tăticu te vede și de la capătul pământului.

Probabil de asta a ieșit ce a ieșit la CLM cu CET-ul (vedeți, vorbim în coduri să nu se prindă CIA), iar junele Bibarț s-a luat în gură cu pesedistul, ce era să facă cu privirea lu tăticu’ de la București pe el, doară nu se apuca să danseze lambada cu Todor, pesedistu’ lu’ Fifor.

Bibarț, băiețaș cuminte, recunoscător și cu pamperșii de partid tocmai schimbați, știe bine că tăticu’ e plecat cu treburi la București, are grijile lui acolo, că PNL-u’ cade în sondaje precum grindina în Mai, iar strategia tocită la cursurile scurte din SUA se duce pe copcă precum soția pescarului venită și ea să vadă minunea, ș-atunci să nu te iei de mucosu’ ăsta de Todor care se crede mare și tare cu Fifor după el.

De parcă n-ar ști Bibarț și ceilalți prunci politici ai lui taticu’ Ghiță ce-i cu Fifor ăsta.

Le-o spus din timp tăticu’: Mă, fraierilor, să vă fie clar, ăsta vrea orașul nostru, mă!

Mă, Glad, mă, Giani, mă, Lăzărel, înțelegeți odată, ăsta n-a venit aici doar în excursie, nu și-a făcut birou de parlamentar de florile mărului, ăsta vrea orașul nostru, mă, căcănarilor cucuieți!

Luați exemplu de la Andreiaș, mânca-l-ar tata, cum știe el ce trebuie să faci când dușmanu’ e la porțile orașului, te baricadezi cu tot ce ai la îndemână: Capitala Culturală, Capitala Verde, Regenerare Urbană, Împrumuturi Nerambursabile, Direcții de Comunicare, Facebook, că ai destule, ce naiba?

unnamed

Uite, eu acum mă duc să vă asigur viitoru’, la București mă duc că soarele tot de acolo răsare, căcăcioșilor. Mă duc să fac peneleu’ mare sau măcar atâta cât să trăim noi liniștiți aici încă patru ani, pe urmă mai vedem noi.

Dar cât sunt plecat să nu cumva să cădeți în plasa lui Fifor, mă, buimacilor!

Îl știu eu bine pe ăsta, că neam de neamul lui n-a fost în stare de nimic, uite, eu am venit aici ca să am grijă de voi, el vine să vă termine, măi, fetițelor și băiețașilor!

Lăsați-i pe arădeni că asta nu e treaba lor, ăștia sunt ca apa sfințită, depinde cine îi toarnă și unde, poți să-i torni și în canalizare că tot aia e sau ce credeți, de ce vin toți de dincolo de munți aici?

I-au ginit, măi, pe arădeni, că sunt fraieri, le dai ocico, trei insule și mășini second hand și nu mai au nevoie de nimica. Se simt fericiți, mănca-v-ar tata, faci ce vrei cu ei, le mai dai Salam și Baluri ale bobocilor la ARQ și nu mai știu de ei.

Da’ cu Fifor aveți grijă că nu e prost ca arădenii!

Le are, vă spun eu, atacați-l pe unde puteți și tot timpul. Nu-i lăsați nicio clipă de respiro, noa, uite că m-am molipsit și eu de la intelectualii ăștia de două parale și am început să vorbesc în versuri!

Nu stați cu mâinile-n sân cât sunt plecat! Hai, Giani, nu mai fă mutra aia, nu m-am referit la tine! Dacă câștigă Fifor, pierdem totul, înțelegeți, măi, copii!

Gândiți-vă: tu, Boghi, poți să spui adio la cărți în tramvaie, îți dai seama, se vor apuca de citit arădenii acasă și am pus-o. Ideea ta cu cărțile în tramvai, mă rog, ideea mea, a fost bună și cu scop, să nu creadă cumva tăntălăii ăștia din Micălaca și Vlaicu sau Aradu’ Nou că cărțile, noa că iarăși m-a lovit inspirația, sunt pentru citit.

Și voi doi, pistruiații mei, credeți că veți mai putea parca oriunde pe treceri de pieton dacă orașul nu va mai fi al nostru?

Sau să vă fac bănci de mii de euro pe Mețianu și în alte părți dacă Fifor și mămăligarii săi din Arad ne iau orașul? Să mai lingeți șuhaide când vă vine un chef așa de lins?

Noa, vedeți, că de aia spun: tăticu’ are treaba multă, voi să fiți cuminți și uitați-vă atent la ce vă spune tata pe facebook.

unnamed-1

Săptămânal, dar uitați-vă zilnic, că bag seama cam prindeți greu și uitați repede. Mai răsfoiți și pozele de pe profilu lu’ tata, să nu mă uitați și să vă bucurați.

Uitați-vă mai ales la poza aia din fața Casei Albe și luați aminte! Hai, Glad, nu la geacă mă refeream, uite, îți iau și ție una, promit, dacă câstigăm de Miculaș! Dacă îl punem cu botul pe labe pe Fifor, să-i piară cheful de Arad cât trăiește și oi trăi și io.

La Casa Albă mă refeream. Și nu la aia din Arad, mă, bulumacilor, că aia e acum a nemților și a americanilor, ci la cea din Washington DC. District of Columbia, nu of Arad, mă, limitaților lu’ tata!

Uitați-vă și rețineți că dacă vrei și dacă îl mătrășim pe Fifor, nimic nu-i imposibil.

Blegii ăstia din Arad cred că eu vizez România, că vreau să ajung ministru sau premier sau președinte. Habar n-au!

Dar voi îl știți bine acum pe tăticu’!

Știți că dacă îmi pun ceva în cap, nimic nu mă mai oprește!

Și, uite, vă spun acum, mi-am pus ceva că aveam loc destul acolo. Sper că v-ați dat seama de ce nu mă mai duc la ședințele de consiliu de aici din Arad.

Hai, ar fi și culmea: tăticu’ vostru să-și piardă vremea cu neimportanții ăștia! Le-am spus ce le-am spus, că nu mă duc din cauza opoziției, mă rog, într-un fel este adevărat și asta, unde ați mai văzut voi, iezișorii lu’ tata, opoziție într-o democrație adevărată?

Adică la ce să se opună dacă eu am fost ales de popor și reprezint poporul?

Mă rog, treaba e că n-am un popor pe măsură, numa’ pe arădenii ăștia molateci și delăsători, nemaivorbind că descresc ca număr pe zi ce trece.

Noa, vedeți, de aia v-am spus de poza aia cu Casa Albă.

unnamed-2

Asta e, de o vreme, de când sunt șef peste campania electorală, observ, dragii tatii, că scot numa’ figuri de stil pe gură, nici nu pricep de ce se dau mari ăștia că sunt poieți și filozofi, că io le scot așa cum respir.

Asta vă spun de la început: e ca la Adidas Torsion, că era tata student pe atunci și mi-a rămas în minte: dacă vrei, poți! Chiar am îmbunătățit-o pe parcurs, asta fiind contribuția mea la politologie, măi, copii: să vrei chiar dacă nu poți, asta-i politica adevărată!

Hai, că am treabă!

Idioții ăștia din București sunt mai răi ca ăia din Arad. Ăia măcar tac și zac, ăștia habar n-au de nimic dar dau din gură de parcă ei ar fi inventat mersul pe jos și coada la prună.

Vă spun, îmi vin astea așa din mers, fără efort.

Deci, dragii mei, ochii pe Fifor și pe Casa Albă!

 

Și încă ceva, pruncii tatii: cu restu’ n-aveți treabă!

Ăia a lu’ doctoru’ cu nume de neamț îs naivi rău de tot, ei cred încă în democrația aia depășită cu opoziție ca pe vremea lui Pasvante Chioru ăla american sau englez, noa că nu-mi vine în minte acum.

Ceilalți îs de ai noștri din cele mai vechi timpuri și de-a pururi, n-aveți nicio grijă cu ei!

Și nu contează, mă, copii, am aflat între timp și eu că nu e Casa Albă, ci Capitoliul, da’ pentru arădeni n-are importanță…

E. Nola, 24 noiembrie 2016, 12:04 PM