vineri, 29 martie, 2024

Special Arad Logo

    ExclusivDecât să dubleze podul Traian, mai bine-l aruncă în aer! Experții străini contestă ideea municipalității

    de Raluca Medeleanu | 18 septembrie 2016, 2:53 PM | Administraţie | Recomandările editorilor

    2

    Municipalitatea a întocmit un proiect prin care dorește modificarea structurii podului Traian, prin construirea a încă unui pod alipit. Proiectul în sine nu este nou, dar continuă să fie adus în discuțiile de anul acesta și încurajat de către primarul Aradului, Gheorghe Falcă. Valoarea investiției s-ar ridica la peste 10.000.000 euro iar durata de realizare a lucrărilor este estimată la 24 de luni.

    Toate bune și frumoase, intenția este legată de o fluidizare a traficului și poate părea nobilă, asta dacă nu aruncăm o privire peste imaginea simulată și nu observăm că mai marii orașului chiar nu dau doi bani pe regulile arhitecturale și pe găsirea unor soluții care să împace toate nevoile Aradului.

    Un simbol al orașului

    Pentru cei care nu știu, podul Traian a fost construit între 1910 și 1913, iar planul podului a fost întocmit de inginerul Robert Toth. Grinzile metalice de rezistență au fost produse la Fabrica de Poduri de la Reșița (da, Reșița. Știți ce a mai fost construit cu oțel din Reșița? Baza structurii turnului Eiffel).

    podul-traian

    Podul Traian, citez: „constituie o lucrare de referință pentru perioada în care s-a executat, iar actualmente făcând parte din patrimoniul arhitectural al orașului, constituindu-se ca un simbol al acestuia” (descrierea podului de pe site-ul civar.ro – Reabilitare Centru Istoric Vechi al Municipiului Arad, unde domnesc stemele Uniunii Europene, Guvernului României și Municipiului Arad).

    Primarul Aradului, Gheorghe Falcă, explica frumos la „expunerea de motive” a Hotărârii din 2010 despre „importanţa deosebită pe care o are în municipiul Arad zona construită protejată”. Ei bine, în documentația respectivă putem vedea scris negru pe alb (noi l-am înroșit ca să-l vedeți mai bine) cum și podul Traian e inclus în categoria monumentelor istorice, valori culturale de interes național (vezi galeria foto de la finalul articolului).

    Patrimoniul arhitectural al orașului… așa cum am fost obișnuiți de-a lungul timpului, ne vedem nevoiți să ne întrebăm: ce facem cu patrimoniul orașului? Nu cred că trebuie să stăm prea mult să găsim răspuns. E simplu: ori îl lăsăm în paragină, ori îl mutilăm. (Vezi și articolul „Aradul ilegal de pestriț).

    Poate veți spune că exagerăm, că nu suntem noi în măsură să hotărâm ce se cade și ce nu se cade când vine vorba de arhitectură și de măsurile de „protecție” admise. Corect. Tocmai de aceea am apelat la experți și, în urma discuției avute cu ei, un zâmbet amar ni s-a așternut pe față. Nu putem spune că am fost surprinși de ce am aflat.

    De unde a pornit ideea „gogonată” și ce spun experții despre proiect

    pod-traian-suprastructura-dublu-cheson
    imaginea simulată din proiectul oficial

     

    Înainte de a reda opiniile unor experți, trebuie să specificăm de unde până unde i-a venit municipalității ideea să facă acest proiect. În urmă cu 6 ani, când s-a reabilitat podul, s-a intenționat construirea unui pod provizoriu care să asigure continuarea traficului rutier atât timp cât podul Traian era în renovare. Măsura nu s-a mai luat, însă ulterior, când Primăria a constatat că au mai rămas bani din fondurile europene din care s-a modernizat podul, în 2011, s-a realizat un studiu de fezabilitate prin care se intenționa construirea permanentă a podului alipit, sub motivul de a rezolva „problemele legate de repararea şi consolidarea podului Traian, păstrarea lui ca monument de artă tehnică, în forma şi alura lui istorică şi să rezolve problemele de trafic, fluenţa şi mai ales siguranţa acestuia”.

    În decembrie 2011 însă, după modernizarea podului Traian, constructorii l-au supus unor teste de rezistență, cu 320 de tone, în urma cărora s-a concluzionat că va mai rezista încă un secol, față de prognozele de 20 de ani date înainte de modernizare. Pentru un timp, lumea a uitat complet de acest proiect, mai ales că Primăria a anunțat că și-a pus în minte să mai construiască, pentru fluidizarea traficului, încă un pod rutier peste Mureș, în continuarea străzii Șaguna.

    Lumea a uitat de el, Primăria nu. Gheorghe Falcă se ambiționează – în ciuda reacției din trecut a societății civile (o petiție împotriva dublării, în 2010) și a inutilități măsurii – să includă acest proiect în prezentările sale din 2016, ba chiar și în Planul de Mobilitate Durabilă.

    Uitați ce zicea primarul în luna iunie 2016: „În perioada următoare ne-am propus să modificăm strucura de traversare a podului Traian, lucru ce presupune construcția unui pod exact lângă podul Traian. Acest nou pod presupune mutarea liniei de tramvai și a unui sens de mers pentru mașini, urmând ca pe podul Traian să existe un singur sens pentru mașini, dar și accesul pietonal și piste pentru biciclete”, a spus Gheorghe Falcă.

    Am contactat doi arhitecți…

    care cunosc foarte bine regulile de urbanism și le-am prezentat acest „plan ingenios”. Menționez că am hotărât să contactăm arhitecți care să nu fie din Arad pentru a nu fi acuzați că au vreun interes la mijloc și pentru că, de fiecare dată când am încercat să obținem, în trecut, părerile celor din Arad, aceștia au refuzat să le facă publice, dintr-o anumită teamă a consecințelor.

    Lavinia Popa a absolvit Graz University of Technology, este arhitect la o companie din Timișoara și se ocupă de restaurări. A lucrat cu mai multe firme străine (de exemplu proiectul GTZ de cooperare româno-german pentru revitalizarea și reabilitarea zonelor istorice din Timișoara), fiind responsabilă de lucrările de reabilitare. Aceasta ne spune:

    Cunosc podul din Arad foarte bine. Este foarte frumos și o adevărată emblemă a orașului Arad. Nu consider reușită intervenția dorită datorită faptului că obturează vizibilitatea podului și nu lasă distanța necesară obiectului arhitectural. Putem compara cu orice pod emblemă dintr-un oraș cunoscut, de exemplu San Francisco. Ar dubla podul lor, care este sigla orașului, pentru a fluidiza traficul? Nu cred.

    Nu știu cât de relevant este încă un pod având în vedere că se vrea construirea altului nu foarte departe. Au fost analizate și alte opțiuni? Asta a fost singura soluție? Există variante alternative în masterplanul pentru transport? A fost o dezbatere pe temă? Poate există soluții mult mai simple și eficiente decât dublarea traficului spre centru. A existat un concurs arhitectural și a fost desemnat acesta ca cea mai bună soluție? Chiar nu arată așa…

    În multe cazuri, studiile de fezabilitate rămân în sertar, ca stadiu de proiect. Nu înseamnă că vor fi neapărat realizate. Dar sunt plătite din bugetul local… Să nu uităm că primarii orașelor Arad și Timișoara visează la fântâni colorate în ape curgătoare. Și pentru asta au fost plătite vizualizări, „SF-uri” și totuși nu au fost încă autorizate. În general toate orașele încearcă să nu încurajeze traficul cu mașina deoarece nu există soluții realiste pentru încurajarea traficului cu mașina individuală. Spre centru, traficul cu mașina trebuie redus constant, ne-a spus Lavinia Popa.

    Michael Iovin a absolvit Facultatea de Arhitectură și Urbanism la București, în 1976. Trăiește de mult timp în America, în Portland Oregon, însă aceasta nu l-a oprit să urmărească cu interes dezvoltarea orașului său natal, Aradul. Acesta ne-a împărtășit din cunoștințele sale, oferindu-ne și unele sugestii:

    „Am făcut critică și am dat sugestii în mai multe comentarii și postări tangențiale subiectului tău, pe Facebook. Printre altele, am recomandat ca absolut necesară descongestionarea traficului în centru, prin canalizarea lui pe „centură”, cu poduri noi la vest și est (Micălaca) de centrul orașului. Și am spus asta înainte de a fi știut de intenția construirii unui pod la capătul străzii Șaguna. Cu privire la subiectul tău, eu zic cam așa:
    *Ca monument istoric, podul din Aradul Nou (Traian, n.red.) NU poate și nu trebuie să fie înghesuit de dubluri. Valoarea lui estetică ar fi grav diminuată, atât vizual cât și simbolic. Ar fi o împerechiere nefericită.
    *Longevitatea unui pod depinde mai puțin de trafic și mai mult de gradul de întreținere și protecție. Limitarea vitezei de circulație și interzicerea camioanelor grele (TIR) sunt măsuri comune, pe lângă vopsitul regulat și, eventual, unele minore ajustări structurale, ca întărirea pe la încheieturi. 
    *Primul lucru ridicol este că acest proiect de dublare vine după ce tocmai au iluminat podul într-un mod grotesc. (Am protestat la felul în care a fost făcută iluminarea în vreo două postări pe Facebook). Acum, o dublură ar obtura o parte din noua și costisitoarea garnisire luminoasă. În special, iluminarea noului pod (asa cum e ilustrată) ar veni în contrast cât se poate de nefast cu cea a podului vechi.
    *Sigur că problema e mai vastă decât a podului în sine: traficul în centru! „Fluidizarea” pe Calea Romanilor e o inepție, fiindcă ar atrage/rezulta într-un trafic și mai aglomerat prin centru. Ar suferi și Aradul Nou.
    *Evident, mărirea capacității acestui pod și, totodată, realizarea unui pod din Șaguna, care este oricum necesar, e o contradicție jenantă și costisitoare. Dacă pot intra în centru direct, șoferii nu vor alege calea mai ocolită”, ne-a spus Michael Iovin.

    Notă: Titlul articolului ne aparține în totalitate și am simțit nevoia să „rezumăm” opinia generală, chiar dacă cei doi specialiști nu au folosit cuvântul „detonare”.

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

    Scrie un comentariu

    5 + 9 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.