Metadatele proiectului de OUG pentru graţiere, publicat miercuri pe site-ul Ministerului Justiţiei, conţin un detaliu semnificativ care dă o nouă dimensiune declaraţiei lui Liviu Dragnea, care a asigurat public că îşi asumă guvernarea Sorin Grindeanu, scrie site-ul cursdeguvernare.ro.

Spre deosebire de celelalte 3 documente din pachet – nota de fundamentare a graţierii, proiectul şi nota de fundamentare a OUG pentru modificarea codurilor – care au drept autor angajaţi ai Ministerului Justiţiei, documentul proiectului de OUG privind graţierea o are trecut ca autor pe „anca.spiridon”.

Conform ghidului de asistență Microsoft, atunci când se creează un document nou, Word adaugă automat numele de utilizator – user name-ul – ca numele autorului în proprietă’ile unui document.

Nu există o angajată cu acest nume la Ministerul Justiţiei sau în sistem şi singurul bugetar cu acest nume care are declaraţie de avere şi se putea afla în circuitul proiectului este Anca Mihaela Spiridon, director general la Cancelaria preşedintelui Camerei Deputaţilor – Liviu Dragnea.

De precizat: semnătura “prenume.nume” este specifică documentelor create din Wordul computerelor de la Camera Deputaţilor. Semnăturile celor de la Ministerul Justiţiei sunt reţinute de Word ca “Prenume Nume”.

Contactată de cursdeguvernare.ro, directorul general Anca Spiridon a negat şi a spus că nu ştie absolut nimic despre acest proiect.

Pe proiectul de OUG privind graţierea, în metadatele documentului Word, apare şi numele unui funcţionar din Ministerul Justiţiei, la menţiunea Last Modified: “Marinela Eni”.

Marinela Eni este agent secretariat la Unitatea de Management Public şi Planificare Strategică din Ministerul Justiţiei, mai scrie cursdeguvernare.ro.

Preşedintele PSD Liviu Dragnea, în prezent preşedinte al Camerei Deputaţilor, a fost condamnat şi ispăşeşte în prezent o pedeapsă de 2 ani de închisoare cu suspendare în Dosarul Referendumului.

Liviu Dragnea ar putea beneficia direct de prevederile noilor ordonanţe, alături de alţi condamnaţi şi inculpaţi de top. În cazul său, prejudiciul este de 108 .000 de lei, sub pragul de 200.000 impus de noul proiect de lege privind abuzul în serviciu.

În cazul angajărilor ilegale de la Protecţia Copilului Teleorman, Dragnea este acuzat de instigare la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit. Prin dezincriminarea parţială a abuzului în serviciu, el ar rămâne doar cu o acuzaţie de instigare la fals, o infracţiune minoră.

Odată ce ar intra în vigoare şi legea graţierii, ar dispărea pedeapsa de doi ani cu suspendare primită în dosarul Referendumului. Astfel, Dragnea nu ar mai risca nicio pedeapsă în cazul în care ar fi găsit vinovat în dosarul Protecţia Copilului Teleorman.

Pe 15 iulie 2016, Liviu Dragnea a fost trimis în judecată după ce,  în perioada iulie 2006 – 2013, Floarea Alesu, în calitate de director general al DGASPC Teleorman, la instigarea lui Liviu Dragnea, la acea vreme preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, respectiv preşedinte al organizaţiei judeţene a unui partid politic, cu încălcarea atribuţiilor de serviciu, a dispus în mod ilegal menţinerea în funcţii şi implicit plata drepturilor salariale pentru Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica, angajate în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, susţin procurorii anticorupţie, scrie News.ro.

Sursa: Capital