Fiecare palier al grupării „Academia Infractorilor Români” era specializat şi condus de persoane de încredere, ultimul eşalon fiind cel de execuţie, format din tineri, care erau plătiţi cu sume modice, arată instanţa Tribunalului Bucureşti, în motivarea deciziei de arestare a 14 membri ai grupării.

„Inculpaţii sunt deosebit de periculoşi, în condiţiile în care făceau parte dintr-o reţea criminală, ce a fost concepută, iniţiată şi organizată pe criterii militare, având o structură piramidală, cu un lider suprem şi mai multe eşaloane de conducere, subordonate acestuia, fiecare palier fiind specializat şi condus de anumite persoane de încredere, ce au grad de «ofiţer», ultimul eşalon fiind cel de execuţie, în cadrul acestuia fiind recrutaţi tineri dispuşi să se alăture grupării şi să comită jafuri armate la magazine de lux din vestul Europei, primind sume modice în raport de sumele de bani câştigate prin comiterea infracţiunilor”, a scris instanţa, în motivarea deciziei de arestare.

În luarea deciziei, instanţa Tribunalului Bucureşti a ţinut cont şi de „gravitatea deosebită” a faptelor pentru care sunt cercetaţi inculpaţii, având în vedere modalitatea de săvârşire a presupuselor infracţiuni, caracterul organizat, dar şi contribuţia mai multor persoane la săvârşirea faptelor, sub diferite forme.

„Modalitatea de comitere a presupuselor infracţiuni pentru care sunt cercetaţi inculpaţii denotă o anumită înclinaţie a acestora spre ignorarea normelor de drept, dând dovadă de îndrăzneală infracţională, de abilitate şi de o oarecare lejeritate în comiterea unor fapte de acest gen. Se mai observă totodată că această grupare şi-a cristalizat modul de acţiune şi organizare, ajungând chiar la «codificarea» scrisă a regulilor acesteia, denumită «Academia Infractorilor Români», cu prescurtarea A.I.R., într-un aşa numit «Regulament al A.I.R.», având capitole distincte cu privire la profilul viitorului membru al academiei, un model de «contract secret de muncă», precum şi capitole referitoare la pregătirea fizică, psihică, teoretică, practică şi de anchetă, prin care trebuia să treacă fiecare membru, precum şi un capitol distinct referitor la «judecata» la care trebuie să se supună fiecare membru ce greşeşte ori trădează”, se menţionează în documentul citat.

„Faţă de vârsta inculpaţilor şi gradul de instrucţie al acestora, judecătorul apreciază că inculpaţii ar fi trebuit să conştientizeze urmările unui comportament antisocial, raportat atât la valorile comunităţii din care fac parte, cât şi la propria persoana, prin adoptarea unei conduite corespunzătoare, de conformare şi respect al normelor legale”, mai arată instanţa Tribunalului Bucureşti.

În 24 aprilie, Tribunalul Bucureşti a dispus arestarea preventivă a 14 membri ai grupării „Academia Infractorilor Români”. Alţi trei membri ai grupării sunt cercetaţi sub control judiciar, în urma unei decizii luate atunci de procurorii DIICOT.

Anchetatorii au pus în mişcare acţiunea penală şi faţă de liderul grupării, interlopul Adrian Botez, zis „Ţâţă”, el fiind încarcerat în prezent, ca urmare a faptului că a fost condamnat la zece ani de închisoare, într-un dosar în care este acuzat că a încercat să îl omoare pe Dumitru Mironescu.

Potrivit unor oficiali din Poliţia Română, liderii grupării conduse de Adrian Botez îşi recrutau membrii din casele de copii sau din cadrul unor familii sărace. Aceştia erau antrenaţi să jefuiască un magazin în mai puţin de un minut, în condiţiile în care cele mai multe dintre acestea erau asigurate cu sisteme de alarmă, iar tâlharii trebuiau să poată să ia cât mai multe obiecte de valoare şi să fugă înainte de intrevenţia firmei de pază sau a poliţiei.

Înainte de a fi acceptaţi în bandă, oamenii lui Botez trebuiau să semneze un regulament, care conţinea obligaţii şi sancţiuni, şi să completeze un formular în care menţionau date legate de familie şi situaţia medicală. La acest dosar era ataşată şi o fotografie şi fire de păr, pentru ca, în caz de nevoie, să fie indentificaţi după ADN. Aceste măsuri sunt impuse, de altfel, şi cadrelor militare.

„Academia Infractorilor Români” care ar fi furat, în ultimii ani, bijuterii de 10 milioane de euro, s-a dovedit a fi mai profesionistă din punct de vedere infracţional decât gruparea sârbă „Pantera roz”, prin faptul că nu foloseau mijloace de comunicare. Anchetatorii nu au putut face interceptări pentru că executanţii din grupare nu aveau voie să deţină, să folosească sau să discute la telefon şi la alte dispozitive ce puteau fi monitorizate prin mijloace tehnice moderne, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

Membrii grupării aveau de urmat reguli stricte, neavând voie să facă glume, iar cei racolaţi erau testaţi timp de 90 de zile. În grupare nu putea fi recrutaţi fricoşii şi turnătorii, cei care consumau droguri sau alcool, jucătorii de jocuri de noroc, homosexualii şi pedofilii. Membrii grupării erau instruiţi şi că riscurile şi daunele dragostei copilăreşti sunt fatale, că trebuie să guste plăcerile vieţii cu limită şi că „şmecheria este haină grea, dar frumoasă”, au mai arătat sursele citate.

Ei mai erau instruiţi să evite mijloacele moderne de comunicare, să le vorbească celorlalţi în şoaptă, la ureche, pentru a nu fi înregistraţi, să nu ridice capul în locuri publice pentru a nu fi filmaţi, să scape de urmăritori, să se deghizeze, să se poată dezbrăca în 10 secunde şi să îşi ascundă hainele pentru a nu fi găsite. În cod li se mai spunea că poliţia şi procurorii sunt duşmanii, în timp ce judecătorii înţeleg greşelile umane. Astfel, membrii AIR erau îndemnaţi să spună în faţa instanţei „poezia”, arătând că sunt orfani, alcoolici sau consumatori de droguri şi că le pare rău că au greşit.

În anchetă, trebuiau să reziste fără a-şi da numele adevărat, să fie atenţi la capcane şi probe false, să vorbească numai despre ei înşişi, calm şi pe scurt, iar orice colaborare cu poliţia le era interzisă. Totodată, li se arăta că „puşcăria nu omoară pe nimeni”, ci este tot un fel de Academie, doar că se pierd timp şi bani.

Greşelile făcute se plăteau Academiei în aur, iar orice trădător trebuia adus în faţa comisiei, indiferent prin ce metodă.

Procurorii au ajuns la concluzia că membrii grupării închiriau, de regulă, case care aveau curte, dar aceasta nu erau folosite niciodată. Toate imobilele în care se făceau antrenamente aveau geamuri izolate cu folie neagră, iar hoţii erau aduşi la aceste locuri cu pungi de culoare închisă pe cap, potrivit surselor judiciare.

Potrivit anchetatorilor, spargerile se făceau după un program stabilit în detaliu. Astfel, doi membri ai bandei, îmbrăcaţi cu haine scumpe, uneori chiar şi în costume Armani, intrau în magazinul care urma să fie spart. Ei imobilizau paznicii magazinului, iar apoi intrau alţi membri ai grupării care, folosindu-se de ciocane, baroase sau topoare, spărgeau toate vitrinele. Ulterior, în magazin intrau alte persoane, care aveau ghiozdane poziţionate în faţă, în care puneau toate bijuteriile luate din vitrine.

Taberele grupării erau la periferiile oraşelor în care urmau să dea spargerile. După ce furau din magazine, fiecare membru al clanului pleca într-o direcţie diferită faţă de ceilalţi hoţi. Anterior spargerilor, infractorii săpau gropi, în care ascundeau bunurile furate. Mai apoi, venea un alt membru care lua „prada” şi astupa groapa, au mai arătat sursele judiciare.

Hoţii au acţionat, în ultimii doi ani, în ţări precum Belgia, Andorra, Germania, Austria, Olanda, Croaţia sau Slovenia, ei furând, din magazine de lux, bijuterii şi ceasuri, în valoare totală de zece milioane de euro, conform anchetatorilor.

Ancheta DIICOT în dosarul hoţilor din magazine de lux a costat 300.000 de euro, fiind astfel una dintre cele mai scumpe ale instituţiei, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Interlopul Adrian Marin Botez a fost prins în 16 ianuarie, după ce a fost căutat mai mult de şase luni, el fiind eliberat din arestul Capitalei, deşi fusese condamnat la 10 ani de închisoare pentru că a încercat să îl omoare pe Dumitru Mironescu.

Adrian Marin Botez a fost lăsat să plece de subofiţeri de la arestul Poliţiei Capitalei, deşi primiseră o minută de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în care se arăta că Adrian Marin Botez a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare. Cei trei subofiţeri care l-au lăsat liber pe Adrian Botez sunt cercetaţi de procurorii Parchetului Judecătoriei Sectorului 4, pentru neglijenţă în serviciu.

În urma verificărilor interne făcute de Poliţia Română, Mihai Pruteanu, care se afla atunci la conducerea Poliţiei Capitalei, a fost sancţionat cu avertisment. Ulterior, Pruteanu a fost eliberat din funcţie, la cerere, de ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea.

Eliberarea din greşeală a lui Adrian Botez a determinat luarea unor măsuri speciale de protecţie pentru şeful Parchetului Tribunalului Bacău, Felix Bănilă, şi pentru familia acestuia. Protecţia pentru Felix Bănilă a fost luată la solicitarea acestuia, după ce prim-procurorul a primit pe adresa Parchetului o scrisoare de ameninţare din partea interlopului băcăuan, expediată din arestul Poliţiei Capitalei, cu o noapte înainte ca Botez să fie eliberat din greşeală. Şeful Parchetului Bacău este cel care a desfăşurat ancheta în dosarul în care Adrian Botez a fost condamnat pentru tentativă de omor.

Dumitru „Puiu” Mironescu a fost victima unei tentative de asasinat, în 14 februarie 2011, în zona trecerii la nivel cu calea ferată de la Lilieci, din municipiul Bacău, agresiune comisă de mai multe persoane din anturajul lui Adrian Botez. Interlopul îl considera pe Dumitru Mironescu implicat în asasinarea lui Gheorghiţă Mararu, care a fost împuşcat de Cristian Chilat, zis „Falău”, în noiembrie 2010, în răfuiala de la Cafe Latino, din municipiul Bacău. În aprilie 2012, Falău a fost condamnat definitiv la 19 ani de închisoare pentru omor calificat, tentativă la omor calificat şi nerespectarea regimului armelor.