Accidentul petrecut în după-amiaza zilei de 18 februarie, pe DN7, în orașul Lipova, a șocat mii de oameni. În urma acestuia, tânără Florina Risti era în stare foarte gravă și a fost transportată de urgență la Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara. După o zi, managerul spitalului, domnul Marius Craina, declara pentru Special Arad că starea tinerei este critică, neputând să se pronunțe asupra șanselor de însănătoșire ale acesteia. O săptămână mai târziu, pe 25 februarie, medicii timișoreni ne anunțau că starea Florinei începe să se schimbe în bine. La 1 martie, deși era încă intubată din cauza traumatismului cranio-cerebral, Florina respira deja singură, fără ajutorul aparatelor. Tânăra răspundea tot mai bine la stimulii exteriori, indicând o funcționalitate a creierului. O zi mai târziu, aceasta era deja conștientă. După încă o săptămână, pe 8 martie, Florina a fost mutată de la ATI la neurochirurgie și medicii anunțau că în curând va fi lăsată acasă.

Patru luni mai târziu a venit și tragica veste că Florina Risti a pierdut lupta cu viața și că s-a stins la Spitalul Județean Arad. De atunci, familia tinerei și iubitul acesteia, Stelian, încearcă din răsputeri să afle răspunsuri la foarte multe întrebări. Tuturor celor care îi erau apropiați Florinei nu le vine să creadă că a murit, deși toate semnele arătau o îmbunătățire a stării acesteia.


Citește și: UPDATE 8 – Florina Risti se întoarce acasă!

Special Arad a luat legătura cu Stelian Elekes, iubitul Florinei, care ne-a povestit mai multe despre cum s-a întâmplat totul și ce frământări au el, respectiv familia Florinei.

Special Arad: Am înțeles că problemele care ar fi provocat decesul Florinei ar fi fost mult mai mari decât s-a anunțat…

Stelian: Așa aud și eu „prin spate”. Direct, nu mi se spune nimic, fiindcă se ascunde tot. Am auzit că ar fi primit sânge din alt RH. Aud multe… Am înțeles, tot de la medici, că nu ar fi fost o mare problemă dacă ar fi fost vorba de până la un litru de sânge, dar că ei i-au fost administrați aproape doi litri. Iar în ceea ce privește cauzele medicale, au dat-o din bară în bară.

– Deci cauzele nu sunt clare sau medicii se contrazic între ei?

– Din punct de vedere clinic, au stat cam mult să se „înțeleagă” ce să-mi dea. Iar din punct de vedere necrologic, când am început să spun că vreau și examen necrologic, au început să mă trimită din stânga-n dreapta. Ba să merg să scot o ordonanță de la Poliție, aceștia îmi spuneau că n-am nevoie de ordonanță, fiindcă decesul n-a survenit de la accidentul din februarie. Practic au început să mi se pună bețe-n roate. La un moment dat am resunat la Poliție și, până la urmă, cu chiu, cu vai, au emis o ordonanță prin care am putut demara examenul necrologic.

– Dar deocamdată nu se știe rezultatul…

– Rezultatul acestuia îl vom primi în 30-40 de zile. Deci, totul este o tevatură. De la accident nu am primit vreo informație. Am aflat că de fapt ar fi fost șicanată. Am spus acest lucru la Poliție, dar nu s-au luat măsuri. Am cerut să văd schița, dar nu s-a putut. Nu știu dacă există probe. Am vorbit și marți la Poliție, cu un comisar, iar omul a rămas crucit: „Cum domnule? Nu se poate așa ceva, să vii să spui și să nu se ia măsuri!”. E ceva de groază.

– Așadar acum așteptați rezultatul necrologic.

– Da. Pe cel clinic ni l-au dat, normal, dar acela este irelevant.

– Dar raportul din punct de vedere clinic ce spune?

– Pancreatită acută, intrare în septicemie și multiple disfuncționalități ale organelor interne.

– S-a vorbit și despre infecții. Bănuiți că a fost vorba despre infecții nosocomiale contactate în spital?

– Asta știți cum e… Cum se poate dovedi? Doar prin examenul necrologic. Așa am auzit și eu. În același timp, eu am fost anunțat marți, din spital, de o pacientă, care vedea asistentele că se perpeleau din stânga-n dreapta, speriate că au greșit undeva. Persoana internată tot acolo era tot din Lipova. Vă dați seama, fiind internată acolo și văzându-le că sunt foarte agitate, l-a sunat pe băiatul dânsei și i-a povestit. Imediat m-a sunat acesta și mi-a spus ce a auzit. Nu mi-a venit să cred. Parcă a căzut Cerul pe mine. Acum nu mai înțeleg prea multe. E posibil să fie o cauză medicală de-a Florinei, e posibil să fie vreo eroare medicală.

– Din păcate, mai aveți de așteptat până la rezultatele examenului necrologic…

– Da… Și culmea ironiei este că mă întrebau de ce mai vreau examen necrologic, fiindcă doar se vede că în urma operației suferite organele sunt inflamate. Iar eu am spus: bun, am înțeles asta, dar dumneata, ca medic, nu știi de ce sau cum s-a întâmplat?”. I-am întrebat și eu pe ei, exact așa cum mă întrebați dumneavostră pe mine, iar ei au luat o poziție de drepți, cu umerii ridicați, iar mai departe cunoaștem reacția. Cu toții am luptat din răspunderi să o ducem pe calea cea bună, iar ea a avut evoluții ok. Urma să mergem la un alt examen la domnul doctor care o operase, pentru reevaluare în vederea stabilirii unei operații estetice, adică să i se pună o placă în zona temporală, de unde îi lipsea. Deci totul mergea spre bine și dintr-o dată…

– Dar în ultima perioadă, Florina era conștientă, avea dureri?

– N-a durut-o absolut nimic. N-o durea burta, n-o durea stomacul, n-o durea nimic. Era perfect conștientă. Am fost la ea la ATI. Ea nu putea fi sedată, fiindcă avea trombocitele foarte scăzute și tensiunea foarte mică. Apoi, de la ora 12, când am intrat cu ea în camera de resuscitare, de la UPU, și până la ora 3, când au dus-o pe ATI, era totuși ok. Iar de la 4 și jumătate și până la 5, când a intrat în operație, starea ei s-a schimbat atât de mult că n-o mai cunoșteai, inclusiv începuse să se umfle. Atunci am început să pun întrebări, „de ce așa?”, „până acum nu v-ați dat seama?”. Stăteau, se uitau, se întrebau… În ziua decesului ne-au sunat inclusiv cei de la Timișoara, care au avut grijă de ea și îmi spuneau că se întrebau medicii de acolo cum de s-a putut întâmpla așa ceva și de ce nu am adus-o de urgență la Timișoara. Le-am spus că nu au vrut s-o trimită din cauza tensiunii scăzute pe care o avuse. Ei au spus „bine domnule, dar tot nu i-au reglat-o (tensiunea). Puteau s-o trimită cu un elicopter SMURD sau cu două salvări SMURD și chiar dacă intra în stop cardio-respirator pe drum, putea fi resuscitată de cei 6 oameni din două salvări”. Ei nu i-au făcut numai computer tomograf, abdominal, că RMN nu este. Și la privat era închis, fiind duminică. Nici nu știu ce să mai zic.

– Și cei de la Timișoara ce au mai spus?

– Erau și ei indignați. Mi-au spus: „domnule, noi am reușit să o salvăm de la ceva mult mai grav și moare de la o chestie banală”.

– Ce veți face mai departe?

– Am contactat un avocat. Mă duc săptămâna viitoare să discut cu acesta. Nu sunt de acord nici cu modul în care cei de la Poliție au abordat problema. Există și martori care au văzut accidentul. Iar eu, mai departe, vreau să aflu absolut tot. Nu voi lăsa lucrurile așa! O doamnă, martor și ea la accident, mi-a spus că a fost șicanată în trafic.

Revenim cu amănunte, în funcție de desfășurarea evenimentelor în acest caz, mai ales că, așa cum se anunță, vor urma, cel mai probabil, procese.


Citește și: Florina e un înger… Dramă la Cladova, Florina Risti s-a stins în această dimineață la doar 22 de ani (FOTO)

Andrei Fuliaș, 8 iulie 2017, 1:11 PM