În timp ce o lume întreagă era cu ochii pe Franţa, în nord-estul Nigeriei s-a produs unul dintre cele mai mari atentate teroriste din istorie: organizaţia jihadistă nigeriană Boko Haram a ucis în jur de două mii de oameni…

Jurnalistul Kyle Davis de la elitedaily.com a publicat zilele trecute un comentariu în care se întreba de ce presa din întreaga lume s-a concentrat în ultima săptămână aproape exclusiv asupra atacurilor teroriste din Franţa şi nu a băgat în seamă masacrul făcut de gruparea teroristă Boko Haram în Nigeria, unde au murit peste 2.000 de oameni, scrie Gandul.info.

„Lumea pare că a ratat acest eveniment. Cum e posibil să vedem în direct asaltul asupra atacatorului de la magazinul kosher din Franţa, dar să nu remarcăm masacrul a mii de persoane? Conform Guardian, în presa africană e greu să găseşti o sursă de încredere care să relateze despre acest eveniment, chiar şi la câteva zile după ce s-a petrecut. Cele mai apropiate sedii ale unor televiziuni sunt la sute de kilometri distanţă de Baga (n.r. oraşul unde a avut loc tragedia)”, scrie Davis în editorialul intitulat „De ce nu putem favoriza anumite tragedii”.

Jurnalistul explică faptul că gruparea teroristă Boko Haram a semănat atâta teroare în Africa, încât jurnaliştii preferă să ignore subiectul pentru a se proteja. „E de înţeles, dar e exact ce vrea Boko Haram. Dacă ştirile ajung mai greu, grupările teroriste au mai mult timp să comită atrocităţi. Vreţi o dovadă? Atacul a avut loc pe 3 ianuarie şi cadavrele încă nu au fost mutate”, spune Davis.

„Sunt Charlie, dar să nu uităm de victimele Boko Haram-ului”, scrie pe pancartă – FOTO: SIA KAMBOU/ AFP/Getty Images

Jurnalistul îl condamnă şi pe preşedintele nigerian Goodluck Jonathan, care şi-a exprimat părerea despre atacurile de la Paris, dar nu a comentat încă atrocităţile din propria ţară. „El vrea să îşi menţină imaginea, în detrimentul păcii şi al securităţii. E greu să te lupţi cu teroriştii, SUA pot confirma, dar dacă liderul unei ţări atacate refuză să bage în seamă această problemă, atunci lupta devine imposibilă”, mai spune Davis.

O explicaţie este că atacurile puse la cale de militanţii Boko Haram s-au produs în acelaşi timp cu cele din Franţa, dar din cauză că zona respectivă este izolată, informaţiile despre masacru au ajuns greu şi târziu la presa nigeriană şi la agenţiile internaţionale. Publicaţia britanică The Guardian notează că în partea de nord a Nigeriei, vizată de atentate, sunt foarte puţini jurnalişti şi, în plus, ei sunt o ţintă pentru jihadişti. Mai mult decât atat, Boko Haram a distrus infrastructura locală şi accesul la internet este ca şi inexistent. În plus, guvernul nigerian a încercat mereu să diminueze ameninţarea Boko Haram – iar cum ţara se pregăteşte pentru alegerile prezidenţiale şi parlamentare de luna viitoare, există suspiciunea că asta ar face şi acum.

Potrivit Digi 24, gruparea a apărut în 2002, şi a trecut de la lupta împotriva a tot ceea ce înseamnă influenţă vestică (de la pantaloni până la alegeri) la operaţiuni militare pentru crearea unui stat islamic în 2009, ceea ce a dus la declararea ei ca grupare teroristă în Statele Unite din 2013.

Analiştii militari amintesc şi de bătălia pentru resursele de petrol şi gaze de şist din nordul Africii. Nigeria este cel mai mare producător de petrol din Africa. Cu toate acestea, în partea de nord a ţării, unde Boko Haram este foarte puternică, 70% din populaţie trăieşte cu mai puţin de 1 dolar pe zi. Adăugaţi la sărăcie analfabetismul, corupţia de la nivelul statului, infrastructura învechită şi schimbările de climă care au transformat tot mai multe zone agricole în deşert. Astfel veţi avea tabloul unei ţări bogate care păstrează bogăţia doar pentru cei privilegiaţi. Analiştii spun că cei mai mulţi luptători Boko Haram nu sunt fanatici musulmani. Mulţi sunt nişte tineri săraci care nu mai vor să trăiască într-o ţară coruptă.

Pe de altă parte, organizaţii internaţionale spun că există dovezi că gruparea Al-Qaida în Maghreb exploatează influenţa în creştere a Boko Haram, pentru ca, în cele din urmă, să ajungă să controleze regiunile africane bogate în petrol – Algeria, Delta Nigerului, Nigeria şi Ciad.

Iar guvernele occidentale, interesate desigur de resursele respective, se fac că nu văd felul în care aceste state finanţează terorismul, tocmai ca prin haosul creat în regiune să-şi găseasca portiţe de acces către ce a mai rămas din petrolul şi gazele naturale din Africa.

Foto: M-Security News, The Guardian