joi, 28 martie, 2024

Special Arad Logo

    Cubul Rubik. Cea mai populară jucărie din lume împlineşte 40 de ani

    de Special Arad | 19 mai 2014, 12:19 AM | Monden | Video

    0

    CUBUL RUBIK este un joc problemă de tip puzzle inventat în 1974 de către sculptorul şi profesorul de arhitectură maghiar Ernő Rubik. Numit iniţial „Cubul Magic” de către inventatorul său, Ernő Rubik, a fost redenumit „Cubul lui Rubik” de compania Ideal Toys în 1980 şi a câştigat premiul special pentru cel mai bun joc problemă la Jocul Anului în Germania.

    CUBUL RUBIK este considerată a fi cea mai bine vândută jucărie din lume, cu peste 300.000.000 de cuburi vândute până în 2005. La un cub Rubik clasic, fiecare din cele şase feţe este acoperită cu 9 etichete, colorate în una din şase culori (în mod tradiţional alb, galben, portocaliu, roşu, albastru şi verde). Un mecanism de pivoţi permite rotirea independentă a fiecărei feţe, şi astfel amestecarea culorilor. Pentru rezolvarea jocului CUBUL RUBIK, fiecare faţă trebuie să aibă o singură culoare.

    Au fost descoperiţi independent mai mulţi algoritmi de rezolvare a jocului CUBUL RUBIK. Cea mai populară metodă este cea dezvoltată de David Singmaster şi publicată în cartea sa Notes on Rubik’s „Magic Cube” (Note asupra «Cubului Magic» al lui Rubik) în 1981. Acest algoritm implică rezolvarea cubului nivel cu nivel, în care întâi se rezolvă un nivel, cel de sus, apoi cel median, şi în cele din urmă şi cel de la bază. Rezolvarea jocului CUBUL RUBIK nivel cu nivel poate fi făcută în mai puţin de un minut de o persoană învăţată cu algoritmul. Printre alte soluţii generale se numără metodele „colţurile întâi” sau combinaţii de alte câteva metode. Majoritatea tutorialelor expun metoda nivel cu nivel, întrucât ea se pretează la explicarea într-un ghid pas cu pas.

    Concepția și dezvoltarea

    În martie 1970, Larry Nichols a inventat un joc 2×2×2 numit „Puzzle with Pieces Rotatable in Groups” („joc cu piese rotibile în grupuri”) și a depus cerere de patentare în Canada. Cubul lui Nichols era susținut de magneți. Nichols a primit patentul U.S. Patent 3655201 la 11 aprilie 1972, cu doi ani înainte de inventarea de către Rubik a variantei îmbunătățite.

    La 9 aprilie 1970, Frank Fox a cerut patent pentru al său „3×3×3 sferic”. Și-a primit patentul în Regatul Unit (1344259) la 16 ianuarie 1974.

    Rubik a inventat „Cubul Magic” în 1974 și a obținut patentul HU170062 în Ungaria pentru el în 1975 dar nu a căutat patente internaționale. Primele prototipuri s-au produs spre sfârșitul lui 1977 și au fost distribuite prin magazinele de jucării din Budapesta. Cubul magic era susținut de piese de plastic interconectate, care sunt mai ieftin de produs decât magneții din varianta lui Nichols. În septembrie 1979, s-a semnat un acord cu Ideal Toys pentru a aduce Cubul Magic în Occident, iar jocul și-a făcut debutul internațional la târgurile de jucării din Londra, Paris, Nürnberg și New York în ianuarie și februarie 1980.

    350px-Disassembled-rubix-1După acest debut, avansul Cubului către distribuția de masă a fost frânat temporar, pentru a putea fi produs după standardele occidentale de siguranță și ambalare. S-a produs un cub mai ușor, iar Ideal Toys a decis să-i schimbe numele. Printre variantele luate în calcul s-au numărat „Nodul gordian” și „Aurul incașilor”, dar în final s-a păstrat numele „Cubul lui Rubik”, și primul lot a fost exportat din Ungaria în mai 1980.

    Nichols a acordat patentul său companiei la care lucra, Moleculon Research Corp., care a dat în judecată Ideal Toy Company în 1982. În 1984, Ideal a pierdut procesul de încălcare a patentului și a făcut apel. În 1986, curtea de apel a confirmat decizia că Cubul Rubik de buzunar 2×2×2 încălca patentul lui Nichols, dar a decis că varianta 3×3×3 nu este acoperită de acel patent.

    Chiar când cererea de patent a lui Rubik era analizată, Terutoshi Ishigi, un inginer autodidact proprietar al unor oțelării de lângă Tokyo, a depus cerere pentru patent în Japonia pentru un mecanism aproape identic și a primit (patentul japonez JP55-008192) în 1976. Până la intrarea învigoare a legii patentelor amendată în 1999, biroul de invenții din Japonia acorda patente japoneze pentru tehnologii secrete noi la nivel național (abia după 1999 a devenit necesar ca patentele să fie date pe idei în premieră mondială), iar invenția lui Ishigi este acceptată în general ca o reinventare independentă.

    Rubik a depus cerere pentru un nou patent în Ungaria la 28 octombrie 1980, și a cerut și alte patente. În Statele Unite, Rubik a primit patentul U.S. Patent 4378116 la 29 martie 1983, pentru Cub.

    Inventatorul grec Panagiotis Verdes a patentat și el o metodă de creare a cuburilor mai mari de 5×5×5, până la 11×11×11. Proiectele sale, care includ mecanisme îmbunătățite pentru dimensiunile 3×3×3, 4×4×4, și 5×5×5, sunt potrivite pentru rezolvările în viteză, iar proiectele existente pentru cuburi mai mari de 5×5×5 se defectează ușor. În iunie 2008, sunt disponibile și modele 5x5x5, 6x6x6, și 7x7x7.

    CUBUL RUBIK. Cum să-i dai de cap mai repede

    Conform unui clip publicat pe Business Insider, primul pas este formarea unei cruci din pătrate albe pe una dintre feţe. Apoi, poate fi cu uşurinţă realizată o faţă doar din pătrate albe.

    În continuare, printr-o serie de mişcări explicate mai jos, toate feţele vor avea cele 6 pătrate mici din partea inferioară de aceeaşi culoare.

    Pentru a completa şi rândul de sus, trebuie început cu pătratele din colţ. Deşi la prima vedere totul pare foarte complicat, după numai câteva repetări ale procedeelor explicate, oricine va ajunge să rezolve mai rapid decât credea un cub Rubik.

    Poate fi rezolvat corect în cel mult 20 de mutări

    Cercetătorii au calculat toate combinaţiile posibile ale cubului Rubik şi au demonstrat că o asamblare corectă a acestuia poate fi obţinută în cel mult 20 de mutări, potrivit unui studiu publicat online.

    Acest studiu pune capăt unei perioade de 30 de ani de cercetări care vizau găsirea celui mai mic număr posibil de mutări pentru a rezolva această problemă geometrică tridimensională, compusă din 26 de cuburi mici, inventată în 1974 de maghiarul Rubik.

    „Orice combinaţie a cubului poate fi rezolvată în 20 de mutări sau mai puţin”, a declarat Morley Davidson, de la Universitatea Kent din statul american Ohio, unul dintre principalii autori ai studiului despre CUBUL RUBIK, după ce a analizat miliardele de combinaţii posibile ale celebrului cub. Matematicianul american Morwen Thistlethwaite, de la Universitatea din Tennessee, a fost primul care a studiat această problemă matematică, demonstrând, în 1981, că maximum 52 de mutări sunt suficiente pentru a o rezolva.

    După 11 ani, colegul său olandez Hans Kloosterman a îmbunătăţit acest „scor”, aducându-l la 42 de mutări, iar în august 2008, americanii Tomas Rokicki şi John Welborn l-au coborât până la 22 de mutări.

    Competiţii şi recorduri

    S-au ţinut numeroase concursuri de rezolvare rapidă a cubului Rubik pentru a afla cine poate rezolva jocul în cel mai scurt timp. Numărul concursurilor creşte în fiecare an; între 2003 şi 2006 s-au ţinut 72 de competiţii oficiale, dintre care 33 doar în 2006.

    Primul campionat mondial organizat de Guinness Book of World Records a avut loc la München la 13 martie 1981. Toate cuburile au fost mutate de 40 de ori şi lubrifiate cu parafină. Învingătorul oficial, cu un record de 38 de secunde, a fost localnicul Jury Froeschl.

    Primul campionat mondial internaţional la CUBUL RUBIK s-a ţinut la Budapesta la 5 iunie 1982, şi a fost câştigat de Minh Thai, un student vietnamez din Los Angeles, cu un timp de 22,95 secunde.

    După 2003, cuncursurile sunt decise de media aritmetică a celor trei încercări mediane din cinci, dar se înregistrează şi timpul cel mai bun. World Cube Association păstrează o istorie a recordurilor mondiale. [18] În 2004, WCA a impus utilizarea unui dispozitiv de cronometrare numit Stackmat.

    Recordul mondial pentru o singură încercare îi aparţine olandezului Mats Valk, care în cadrul competiţiei Zonhovan Open în Belgia, a obţinut timpul de 5,55 secunde.

    Cel mai reprezentativ „speedcuber” al României este Cristian Antoniu Leana, el fiind deţinătorul recordurilor naţionale de 11,88 secunde(1 încercare) şi 12,35 secunde(media din 5 încercări), ambele stabilite la Bacău Open 2012.

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    1 + 8 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.