vineri, 29 martie, 2024

Special Arad Logo

    Au murit cu zile! Scăpați din foc, uciși de germenii intraspitalicești (INTERVIU CUTREMURĂTOR)

    de Lucian Dănilă | 3 decembrie 2015, 8:18 AM | Naţional

    0

    Cătălin Tolontan și Mirela Neag au realizat un interviu cutremurător cu unul dintre medicii care lucrează la Spitalul de Arși din București, medic implicat în salvarea celor de la #COLECTIV. Medicul lucrează la Spitalul de Arși. Are vechime de aproape 17 ani în operații cu mari arși.

    Acest interviu este înregistrat, dar am convenit să nu furnizăm acum numele doctorului, scrie tolo.ro.

    De fapt, nici nu mai e nevoie. Pentru că, întrebați oficial, șefii Spitalului de Arși au confirmat, punct cu punct, dezvăluirile medicului!

    1. „Tinerii au murit într-o bombă biologică, din cauza infecțiilor intraspitalicești”

    – Care este lucrul pe care-l considerați cel mai important de spus publicului din tot ce s-a întîmplat cu oamenii răniți la Colectiv?

    – Că mulți dintre răniți au murit cu zile. La noi, la Spitalul de Arși, majoritatea au murit cu infecție cu diverși germeni, dintre care cel mai agresiv este piocianicul. Vorbesc cu certitudine despre Spitalul de Arși, dar știu de la colegi de la alte spitale că situația este asemănătoare.

    – Nu așa mor, de regulă, oamenii cu arsuri grave?

    – În lumea civilizată, nu. Nu vreau să invoc acum studii din SUA și nici să intrăm în cifre, dar acolo rata de supraviețuire este mult mai mare.

    – Dar bacteria piocianic exista înainte de Colectiv.

    – Sigur că exista. Tocmai asta e problema! La Spitalul de Arși oamenii mor pe capete de ani de zile din cauza septicemiei dezvoltate din bacterii. De ce n-au fost anunțate familiile din primele zile, ca să aibă opțiunea de a-i transporta în străinătate?!

    – Puteau fi transportați?

    – Unii dintre ei, da. Infecțiile cu bacterii apar, din experiența noastră, cam din ziua a cincea. Ar fi fost timp. Intubați, ei puteau fi transportați.

    – Și s-au infectat.

    – Da, iar din acel moment șansa de a scăpa este foarte, foarte mică. Oamenii mor pentru că acești germeni intraspitalicești sînt foarte agresivi și rezistenți. Iar bacteriile devin imune pentru că, în spitale, se folosesc în exces antibiotice. Dar asta e altă discuție. Revenind, piocianicul este rezistent la orice antibiotic, mai puțin la colistin. Numai că dacă folosești colistin în exces atragi insuficiența renală.

    – Unde intră pacienții în contact cu germenii?

    – Oriunde! Noi nu sîntem, nici la terapie intensivă și nici pe secții, un spital de arși adecvat. Deși sîntem singurii medici specializați din țară. Restul spitalelor dacă au cîteva cazuri pe an, la Militar sînt cîteva zeci, noi avem sute de mari arși în fiecare an.

    – Ce ar însemna condiții normale?

    – Fiecare bolnav ar trebui izolat. Circuitele de acces, la fel. Aerul lui trebuie supravegheat. La noi, toți bolnavii sînt spălați într-o singură cadă. Se dezinfectează cada, e adevărat, dar întrebați-i pe șefii spitalului dacă e suficient! Germenii selectați în spital sînt extrem de rezistenți.

    – Dacă la Spitalul de Arși nu sînt condiții pentru arși, atunci unde?

    – Nicăieri în țară. Există doar Unitatea modernă de la „Floreasca”, despre care ați scris chiar voi, că a fost inaugurată și nu e folosită. Un mister. L-au întrebat și francezii despre ea pe profesorul Lascăr.

    – Și ce a răspuns?

    – Că nu a fost pregătit personalul.

    – Noi am avut impresia unei mobilizări uriașe a sistemului medical în noaptea de la Colectiv și după.

    – Știu că aceasta a fost percepția. Și s-au făcut eforturi. Dar sînt și multe exemple care arată ce limite avem. Sau ce nepăsare, uneori. Știți, de pildă, că la Spitalul de Arși nu a fost deschis laboratorul de analize în acea noapte?!

    1. „Nu li s-au făcut analize amănunțite decît dimineața”

    – Asta cu analizele e greu de crezut.

    – Dar e adevărat! Nu s-au adus oamenii de la laborator. S-au făcut doar analizele de pe ATI, care-s puține, evident.

    – Și erau importante analizele în acea noapte?

    – Gîndiți-vă cum arată un set normal de analize. Leucocitele, de pildă, nu le-am putut vedea.

    – Ce explicație aveți?

    – Nu am. Nu s-a deschis laboratorul și, mai mult, nu au fost anunțați toți medicii să vină. Au existat situații în care s-a intrat în operație cu aproape o oră mai tîrziu din cauză că nu existau medici specialiști suficienți și erau prinși în alte operații.

    „Medicii francezi care erau în țară chiar în acele zile pentru programul de Unități de Arși al Băncii Mondiale au spus despre spitalul nostru doar atît: «Totalement vetust»”

    Medic de la Spitalul de Arși

    1. „Nu există un protocol național medical pentru marile arsuri”

    – La cîteva zile după Colectiv, Rareș Bogdan a anunțat pe post că un director de spital din Transilvania i-a transmis că România nu are un protocol pentru mari arși. În ciuda insistențelor pe care le-au făcut și alți oameni, Sorin Ioniță am văzut că tot întreabă, nu s-a clarificat subiectul. E adevărat că n-avem?

    – Da, e adevărat nu avem protocol!

    – O secundă. Asta înseamnă că fiecare spital tratează cum consideră un astfel de caz?

    – Da, înseamnă că răniții sînt tratați diferit de la un spital la altul. Și exact așa s-au petrecut lucrurile după Colectiv! Au fost spitale unde operațiile s-au făcut după cîteva zile, deși, din experiența noastră de mii de cazuri, operația este vitală pentru că zonele necrozate sînt cele unde apar infecțiile. Nu acuz pe nimeni, spun cum s-au petrecut lucrurile.

    – Și dacă exista un protocol, el ar fi fost împărțit tuturor?

    – Da, sigur, era obligatoriu.

    – Adică pentru infarct avem un protocol, și un om e tratat la fel la Suceava și la București, dar pentru mari arși nu avem?

    – Știu că vi se pare greu de crezut, dar acesta-i adevărul. Nu avem! Unii dintre colegii de la alte spitale ne-au sunat, alții nu. Ce exemplu să dau oamenilor ca să înțeleagă? Unii dintre noi am apelat la bronhoscopii ca să vedem dacă au fost afectate căile respiratorii, iar alții, nu.

    – Revenim la infecții, vă rugăm.

    – Răniții au murit nu doar din piocianic. Au murit și din acinetobacter, un germene de asemenea foarte agresiv. Am avut cazuri în care analizele bolnavilor indicau prezența a patru, cinci bacterii! Nu au avut nici o șansă nici dacă au ajuns în străinătate că au ajuns deja suprainfectați.

    „În ciuda situației excepționale, la noi s-au făcut analize doar luni și joi, că ăsta era programul normal, deși era nevoie să urmărim virajul bacteriilor în funcție de tratamentul administrat”

    Medic de la Spitalul de Arși

    Reacția oficială a Spitalului de Arși – Adrian Stănculea, șef secție ATI:

    „E posibil ca toți să fi murit de infecții, dar acestea sînt lucruri pe care nimeni nu a vrut să le audă!”

    Ne așteptam ca oficialii de la Spitalul de Arși să se ascundă în fața acuzelor dure ale propriilor medici. Dar nu. Ei confirmă. E chiar o ușurare în ceea ce spun. „Nu avem secrete, am vrut să spunem de multă vreme aceste lucruri”.

    1. „Da, cei care au murit la mai mult de o săptămînă au murit din cauza bacteriilor”

    – Este posibil ca o parte din decesele survenite în spitalul dumneavoastră în cazul Colectiv să fie cauzate de infecţiile intraspitaliceşti?

    – Da. Este posibil. Chiar și la cei transferaţi la unităţile din străinătate ne-au venit hemoculturile după ce au plecat. Unele erau pozitive. Am avut un caz care a avut la început o evoluţie bună, a fost scos de pe adrenalină, iar după două, trei zile starea lui s-a degradat şi a intrat în şoc septic, deci a avut infecţie. A murit.

    – Din ce știți, situația din alte spitale a fost la fel?

    – Am primit trei pacienţi de la alte spitale. Doi de la Pantelimon şi unul de la Sf. Ioan. Este posibil ca aceştia să fi venit la noi deja contaminaţi.

    „Infecțiile luate în România i-au afectat și pe cei plecați. Un pacient transferat în Anglia a murit. Și, în ziua în care a murit, i-am găsit hemocultura pozitivă rămasă acasă”

    Adrian Stănculea, șef secție ATI, Spitalul de Arși

    – Cînd aţi avut primele rezultate de infecţie intraspitalicească?

    – La zece zile. Ba nu, la o săptămînă. Avem cazuri transferate în străinătate la care culturile s-au pozitivat la noi după plecare. Dar să ştiţi că şi recoltarea probei în sine poate să fie incriminantă sau nu. Poate să producă contaminarea… Aş vrea să înţelegeţi că un ars mare dezvoltă sindromul reacţiei inflamatorii sistemice şi dacă i se adaugă şi germenul intraspitalicesc, intră în sepsis şi e mort.

    – Care este, în general, procentul deceselor cauzate de infecţiile intraspitaliceşti la Spitalul de Arşi?

    – Vorbim de secţia ATI?

    – Da.

    – Pe datele declarate, în jur de 10%. Medicul curant este cel care trebuie să declare infecţia nosocomială. Numai el poate corela evoluţia bolii cu hemocultura pozitivă. Acum trei ani, eu, ca şef de secţie, mi-am asumat singur infecţiile nosocomiale. Cînd le-am lăsat apoi la liber, nici un medic nu a mai declarat nimic. Poate şi pentru că sînt multe hîrtii de completat. Acum două luni, eu am declarat 6 infecţii nosocomiale din 30 de cazuri pe ATI.

    – Să înţelegem că această contaminare cu germeni intraspitaliceşti e mult mai mare decît cea de pe hîrtie?!

    – Contaminarea e mult mai mare, dar nu e declarată. La deces, se declară doar şocul septic.

    – De ce? De frică?

    – Să vă explic. Bolnavul poate fi contaminat în spital, dar nu şi afectat. Analiza care ne arată că bolnavul este infectat, că leucocitele au început să lucreze, este cultura de ţesut, care nu se face în laboratorul nostru. În acest sens, colaborăm cu Spitalul Balş. Trebuie făcută diferenţa între colonizare şi infecţie. Dacă bolnavul moare în primele 5 zile, nu pot să-l declar cu nosocomială pentru că infecţia nu a avut timp să se manifeste şi să intre în sepsis. Arşii mari oricum au un risc mare de infecţie. Deci da, sînt multe infecții. Dar au fost şi cazuri transferate cu secreţii de plagă sterile.

    – Da, dar aici vorbim despre contaminarea cu acea versiune de germeni care există numai în spital pentru că aici au dobîndit rezistenţă la antibiotice. Cum sînt germenii selectaţi de piocianic, de acinetobacter sau klebsiela… Secţia ATI de la Spitalul de Arşi este contaminată cu aceşti germeni?

    – Da. Peste tot e la fel.

    „Toate spitalele sînt contaminate. Cine nu recunoaşte aceste infecţii cu bacterii e dus cu pluta!”

    Adrian Stănculea, șef secție ATI

    – Repet întrebarea. Este posibil ca pacienţii care au ars la Colectiv şi care au murit la o săptămînă să fi decedat din cauza infecţiilor intraspitaliceşti!?

    – Da. Este posibil ca toţi să fi murit din cauza infecţiilor nosocomiale. O spun pentru că poate aşa se va face o clădire nouă pentru acest spital. Cînd a venit premierul Cioloş în vizită şi ne-a întrebat de ce avem nevoie, i-am răspuns «De o clădire nouă!».

    – Ce au în plus spitalele de afară, unde au fost transferaţi pacienţii de la Colectiv?

    – Şi acolo există infecţii nosocomiale. Însă pacienţii sînt mai protejaţi. Ei sînt trataţi în saloane individuale. Acolo sînt ventilaţi, acolo sînt operaţi, curăţaţi, trataţi. De acolo ies fie pe picioare, fie morţi.

    – La secţia ATI de la Spitalul de Arşi, pacienţii sînt curăţaţi în aceeaşi cadă?

    – Da. Avem o singură baie pentru ATI, dar măcar noi sîntem singurul spital din ţară unde li se face baie!!!

    1. „Laboratorul nu a fost deschis, dar la marii arși, analiza de sînge nu e o urgență”

    – A funcţionat laboratorul spitalului în noaptea tragediei?

    – Nu-mi aduc aminte…. E posibil să nu fi funcţionat. Da, nu a funcționat. Analizele s-au luat dimineaţa.

    – Nu aţi avut nevoie de analize urgente la atîtea cazuri sosite peste noapte!?

    – Nu, pentru că la arşii mari analiza de sînge nu e o urgenţă. Analizele primare de sînge, hemograma, coagularea, ioni se fac pe secţia ATI.

    – E adevărat că nu s-au făcut antibiogramele decît luni și joi deși ele evidențiau germenii?

    – Da, e chiar o practică hotărîtă de mine, scrie pe pereți, pentru că se ajunsese la un exces. Începuseră să se schimbe și de două ori pe zi antibioticele. Dar dacă vineri vine o urgență, sigur că o facem.

    70.000 de euro

    în medie va plăti statul român, transport și două-trei săptămîni de tratament, pentru fiecare dintre răniții de la Colectiv transferați în străinătate, potrivit doctorului Stănculea

    MAI MULT CITIȚI AICI, PE TOLO.RO

     

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    3 + 4 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.