În fiecare an, cu prilejul Zilei Naționale de Comemorare a Holocaustului în România, Complexul Muzeal Arad, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Arad, cu sprijinul Comunităţii Evreieşti din Arad şi al Departamentului pentru Europa Centrală a Școlii Internaționale pentru Studierea Holocaustului, Institutul Yad Vashem (Israel), organizează activități de pedagogie muzeală pentru elevi, pe tema istoriei Comunității evreiești din Arad.

Temele pe care le propunem anul acesta sunt „DONAȚII ȘI DONATORI. COLECȚIA COMUNITATEA EVREIASCĂ DIN ARAD A COMPLEXUL MUZEAL ARAD” (Adelina Stoenescu – muzeograf) şi „DREPTUL LA MEMORIE. POVEŞTILE DE VIAŢĂ ALE UNOR DEŢINUŢI POLITICI ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST (Bogdan Ivaşcu – muzeograf). Cele 5 atelierele interactive/prezentări multimedia şi filme documentare s-au desfăşurat vineri și vor continua marţi, 10 octombrie 2016.

Colecția de obiecte, legate de istoria unor familii evreiești din Arad, s-a constituit în urmă cu un sfert de secol prin strădania istoricului arădean Gheorghe Lanveschi. Documente, scrisori și fotografii/tablouri de familie, obiecte folosite în secolul trecut reconstituie viaţa evreiască aşa cum a fost înainte de al doilea război mondial, în timpul războiului şi până astăzi.

De-a lungul secolelor, cei mai de seamă membrii ai comunităţii evreieşti din Arad au influenţat viaţa oraşului Arad şi a localităţilor în care au trăit. Aceştia, prin statutul deţinut, au avut prilejul să se implice atât în viaţa comunităţii evreiști din care făceau parte, dar şi în cea a localităţii, remarcându-se în politică, pe plan economic şi cultural. Fie că au fost industriaşi, comercianţi, bancheri, rabini, avocaţi, medici, cadre didactice, artişti sau mici meseriaşi, evrei au lăsat o amprentă asupra locului în care au trăit. Au construit instituţii sociale și de caritate, dar au fost și proprietarii unor fabrici, bănci și magazine cunoscute în Imperiul Austro-Ungar și apoi în România.

Până la cel de-al Doilea Război Mondial, Comunitatea evreilor din România număra 850.000 de suflete. Anii 1940-1944, au schimbat destinul acestora: măsurile discriminatorii, pogromurile de la Bucureşti, Iaşi, Dorohoi, deportările în Transnistria, în timpul regimului Antonescu, cele din Transilvania de Nord, ocupată de UngariaArdealul de Nord, urmate de emigrarea în Palestina, au făcut ca, după terminarea războiului, pe teritoriul Romaniei, să rămână circa 400.000 de evrei. Procesul emigrării în Israel a continuat şi în anii regimului comunist, încât 97% dintre evreii rămaşi în ţară după război au plecat.

În România, prin Hotărârea de Guvern nr. 672 / 5 mai 2004, a fost aprobată data de 9 octombrie (dată ce marchează începutului deportărilor evreilor în Transnistria, în anul 1942), pentru comemorarea oficială, în plan naţional, a Zilei Holocaustului.

România a preluat la data de 8 martie 2016 președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA) de la Ungaria, în cadrul unei ceremonii solemne desfășurate la sediul Ambasadei României de la Berlin. România va exercita această înaltă responsabilitate în perioada martie 2016 – martie 2017, funcţia de preşedinte urmând a fi exercitată de ambasadorul Mihnea Constantinescu din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Preluarea președinției Alianței reflectă angajamentul puternic al României față de asumarea propriului trecut, al onorării memoriei victimelor Holocaustului, combaterii manifestărilor xenofobe și antisemite. Prioritățile președinției române a IHRA sunt: colaborarea cu media și social media pentru promovarea cunoașterii Holocaustului, dar și pentru combaterea negării Holocaustului, antisemitismului, rasismului, extremismului, discriminării și xenofobiei; consolidarea educației în domeniul Holocaustului în statele membre și observatoare ale organizației și promovarea cercetării academice în domeniul Holocaustului. Cele trei priorități ale președinției române susțin obiectivele fundamentale ale IHRA – memorie, educație și cercetare a Holocaustului –  contribuind astfel la soliditatea misiunii organizației. Pe durata preşedinţiei, România va urmări susţinut  activităţile privind memoria, educația și cercetarea Holocaustului; conștientizarea la nivelul societății românești, în special în rândul noilor generații, a unui capitol tragic al istoriei naționale și asumarea acestuia; creșterea interesului tinerilor cercetători pentru cercetarea Holocaustului; crearea unei abordări mai consolidate a studierii Holocaustului la nivel universitar; consolidarea cunoaşterii acestei tematici în cadrul instituțiilor.

Evenimentul se desfăşoară cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Arad.

Coordonator  – Adelina Stoenescu, muzeograf

Şcoli: CN Vasile Goldiş Arad (prof. Cerasela Biro, Costina Daniel, Leucuţia Alexandru), Liceul Tehnologic Francisc Neuman Arad (prof. Ramona Hanga, Maria Sinaci), Colegiul Tehnologic de Industrie Alimentară (prof. Gabriela Nicolau, Ţolea Florentina)

Sursa: http://www.mae.ro/node/36209