În perioada 30 Septemprie-01 Octombrie 2017 pe acumularea de la Varsolt, s-a desfășurat , secțiunea Feeder pe Echipe.
Bineînțeles că și noi,echipa Shimano-PescuitArad.ro am luat startul la această competiție dar într-o formulă puțin schimbată față de anul precedent.
Mai exact echipa Shimano România formată din:
Adrian Petrișor,Brola Cosmin,Iovescu Sorin,Hornoi Cătălin,Szilagyi Francisc,Farkas Adrian și echipa PescuitArad.ro 2 formată din:Kakas Miklos Sandor (căpitan),Flaviu Karman,Berce Robert,Sima Gabriel,Păscălău Gabriel și Tand Marius.

Fiind campionii României în anul 2016 ,dorința era parcă și mai mare de a ne menține acest statut și în consecință în dimineața zilei de 26 Septembrie noi eram deja pe pistă hotărâți și motivați
ca să găsim din nou soluția câștigatoare.
În prima zi de antrenament am reușit să capturăm între 2.5 kg în interiorul sectorului și 5 kg de pește/om(Plătică ,Somn Pitic și Caras),capetele de sector,dar parcă nu eram mulțumiți pe deplin și știam că putem mai mult.
Pentru a două zi,deoarece Plătica nu se hrănea conform așteptărilor am schimbat total strategia și trei oameni ne-am axat mai mult pe un pescuit la Caras.
Deoarece aveam în față o întindere imensă de apă nepescuită de ceva vreme în regim de concurs,am mizat pe faptul că odată cu introducerea constantă de nadă în apă o să aducem din ce în ce mai mult pește pe această porțiune a barajului și implicit trăsăturile v-or surveni mult mai repede iar cantitățile capturate să fie cu totul altele.
Am folosit strune mai scurte,am dublat cantitatea de nadă introdusă la start,am mărit deasemenea atât momeala de la cârlig cât și timpul de așteptare pe trăsătură.
Dar din păcate după trei ore de pescuit deabia dacă am reușit să capturăm câțiva Carași.Nici ceilalți doi colegi care vizau Plătica nu stăteau prea bine…
Ne-am ridicat după modulare și am ținut o mică ședință.
Am hotărât ca în această a doua zi de antrenament să rămânem mai mult pe pistă și să încercam rezolvarea acestui puzzle.
Am continuat pescuitul iar la finalul celor 5 ore am cântărit.
Cantitatea de pește capturată a fost aproape pe jumătate decât în ziua precedentă… Am pescuit în aceste două zile pe distanțe între 15 și 30 de metri de mal,iar peștii au răspuns la fel de slab ..Am încercat și extreme pescuind la 50-60 de metri de mal dar cu același rezultat.
Prezența peștilor era clară pe toate distanțele încercate dar pur și simplu aceștia nu se hrăneau conform așteptărilor.
Deși eram în luna Septembrie apa se răcise destul de mult,oare asta să fie problema?Încă din prima zi am observat că toți peștii după scoaterea lor din apă eram foarte reci…
Epuizasem deja 2 zile de antrenament din cele 4 avute inițial fără a avea o pistă clară,moment în care ne-am decis să abordăm un pescuitul chiar din fața noastră de pe bolovani și să parcurgem toate distanțele.
Vremea a fost însorită pe tot parcursul săptămânii,apa era destul de limpede iar peștii cel mai probabil profitau din plin de razele soarelui și se mulțumeau cu mici particule desprinse din coșuleț în cădere sa înspre substrat.
În zonele pescuite pe parcursul acestor două zile adamcimea apei oscila între 6.5 m și 5.0 m,cum peștii nu se hrăneau șansele să îi coborâm „dintre ape”pe patul de nadă erau aproape nule.
Tot ce trebuia să găsim și am și găsit în cele din urmă a fost adâncimea la care se află peștii.
Acesta adâncime se afla la 10 m de mal,dar pescuitul aici era un calvar deoarece pescuiam printre bolovăni iar șansele de a agăța monturile erau de peste 90%.
Pe anumite standuri am avut din 5 lansări 4 linii principale rupte.Cu toate acestea am reușit să capturăm într-o oră de pescuit peste 2.5 kg de pește/om pe acea distanță.
Făcând o medie la cele 5 ore de concurs și tinad cont de cantitățile capturate până în acel moment știam că am găsit soluția,urma doar să punem la punct detaliile…
Pentru evitarea ruperii monturilor am modificat distanță de pescuit de la 10 m la 11,5 m și poziția bățului pe arm-feeder.
La fiecare înțepare,pentru a o concretiza ridicam bățul cât mai sus pentru a încerca trecerea peștelui peste pragul de bolovani.
Am încercat și reușit să ținem în secret aceste informații în antrenamentul oficial,unde am efectuat un pescuit la aproximativ 20 de m la fel ca și majoritatea echipelor concurente.
Acesta strategie ne-a adus un punctaj aproape perfect după terminarea primei manșe,mai exact 4 locuri de 1 și un loc 2 în cele 5 sectoare.
Nici echipa PescuitArad.ro 2 nu s-a abătut de la această strategie drept dovadă la finalul competiției ocupau poziția a-3-a pe podium.

Muncind numai în echipă și aducandu-ne fiecare contribuția am reușit performanță ca doi ani la rând să fim pe cea mai înaltă treaptă a pescuitului la Feeder din România.

Cam această este povestea finalei de la Varsolt, una frumoasă aș spune eu și presărată cu de toate.
Pe scurt „misiunea a fost îndeplinită” iar în anul 2018 vom reprezenta Romania la Campionatul Mondial pe Cluburi Belarus.
Mulțumim sponsorului Normark Sport pentru sprijinul acordat an de an tuturor celor care ne-au fost alături.
Pana la un următor articol eu urez toate cele bune si clasicul „fir întins”!!!

text:Sorin Iovescu

sursa foto: pescuitarad.ro