„Dacă 300 de kilometri devin 30 de minute, unde ai locui? Cum ai proiecta un oraș? Cum ai proiecta economia? Care ar fi rolul țării tale, în termenii unui «connectivity hub», pentru viitorul economiei?” — sunt vorbele lui Nick Earle, reprezentantul GFO SVP (Global Field Operations – Special Vehicle Program) din cadrul companiei Hyperloop One, la conferința „Vision for Europe” de la începutul lunii iunie 2017.

Cu alte cuvinte: dincolo de faptul că vei putea parcurge o distanță mare într-un timp record, ce beneficii ar avea un oraș de pe urma acestui lucru? Locurile de muncă și studiile la o facultate într-un alt oraș ar elimina necesitatea oamenilor de a se muta din orașul de reședință, asta implicând inclusiv atragerea unor investitori străini în zonele atinse de acest sistem de transport în comun, iar facilitarea turismului local ar deveni mult mai ușoară. Hyperloop One ar însemna o nouă „Revoluție industrială” și ar schimba cu o viteză năucitoare impactul economic ale orașelor implicate.

Pe 10 aprilie 1913, la Arad a fost inaugurată prima linie ferată electrică din estul Europei și a opta din lume. Întrebarea este dacă am putea să fim din nou înaintași într-un asemenea proiect de viitor?

Arhitectul Marian Heredea, un arădean despre care am mai scris pe Special Arad de câteva ori, este de părere că Hyperloop One ar însemna o șansă extraordinară pentru Arad, din toate punctele de vedere.

Ce este Hyperloop One?

Sau… mai nou: Virgin-Hyperloop One.

virgin-hyperloop one

Este un proiect gândit de antreprenorul Elon Musk (directorul administrativ Tesla Motors și directorul tehnic SpaceX), dar un proiect „lăsat la liber” pentru oamenii de afaceri din întreaga lume. Chiar săptămâna trecută s-a anunțat că miliardarul britanic Richard Branson investește în proiectul Hyperloop One prin compania sa, Virgin Group, devenind astfel membru al board-ului de conducere, iar noua denumire oficială este de acum Virgin-Hyperloop One.

Proiectul presupune transportul în comun cu ajutorul unor capsule care se mișcă pe un câmp electro-magnetic într-un tub. Capsulele se deplasează folosind levitația magnetică, similar celebrelor trenuri din Japonia, atingând astfel viteze foarte mari și, practic, consum zero. Hyperloop ar urma să fie construit atât în subteran, cât și la suprafață, tubul vidat fiind maleabil oricărui teren.

Datorită tehnologiei Hyperloop One, acest vehicul de transport în comun al viitorului poate atinge viteze de peste 1000 de kilometri pe oră. Distanțele mari devin irelevante. Los Angeles – San Francisco: 43 de minute (în condițiile în care cu mașina ar fi aproape 7 ore, iar cu avionul – cu tot cu drumul spre aeroport, check-in, îmbarcare și debarcare – aproape 4 ore). Viena – Praga: 22 minute. Arad – Timișoara….. 9 minute!

Poți calcula AICI orice rută, cu tot cu comparațiile altor tipuri de transport.

Serios? Așa ceva în Arad? – ne-am putea întreba sceptic…

„Frumusețea” ideii open source la Virgin-Hyperloop One e că orice companie din lume, care are un interes economic într-o anumită zonă, poate să participe la investiție. Mai mult de atât, poate face lobby pentru o astfel de cauză, practic, orice entitate juridică, începând cu asociații mici, până la municipalități, zone metropolitane în devenire, ori chiar guvernele unor țări.

Totuși, să ne închipuim că România s-ar număra printre primele țări din Europa care „s-ar băga” într-o asemenea investiție (care, trebuie spus, nu este tocmai ieftină, dar care ar aduce un profit imens pe termen lung), ar fi – într-adevăr – o idee trasă de păr. Dar tendința, peste tot în lume și în special în Europa, e depășirea barierelor și crearea unui „hub economic” favorabil la nivelul unei regiuni.

Arhitectul Marian Heredea ne-a mai vorbit într-un interviu Special Arad despre avantajele unei zone metropolitane Arad – Timișoara și a mai încercat de unul singur să facă lobby pentru atragerea unei gigafabrici Tesla în Arad. Acum, proiectul Virgin-Hyperloop i-a dat o nouă idee: un circuit Arad – Timișoara – Belgrad – Novi Sad – Szeged.

Hyperloop 6

 

Ne-a explicat și de ce ne-ar avantaja un astfel de sistem de transport în comun și de ce ideea nu e chiar atât de utopică precum am crede… acolo unde există viziune, curajul de a participa într-un proiect de avangardă și, mai ales, capacitatea de a gândi și de a implementa o infrastructură nu doar ca să fie, ci care să dureze și care să aducă rezultate de-a dreptul copleșitoare.

„Se dorește crearea polului economic Arad – Timișoara, adică tot ce înseamnă urbanizare la scară de două orașe. În mod normal, urbanizarea se produce foarte mult cu ajutorul infrastructurii. Avem în momentul de față o infrastructură care să ajute la urbanizare în afară de autostradă, respectiv clasicul drum Arad – Timișoara și linia de cale ferată (care te duc într-o oră până la Timișoara)? Nu, nu există! Transportul în comun de tip Hyperloop ar fi ideal, pentru că nu va restructura o întreagă infrastructură, ci ar crea legături directe și rapide. Adică ai putea să te urci din Arad, în Gara mică, și să cobori, de exemplu, la mall în Timișoara sau în Piața 700, la Business Center, și faptul că ajungi acolo în 7 – 9 minute, ar fi un lucru extraordinar. Dislocarea forței de muncă s-ar produce cu totul și cu totul diferit și modul în care lucrăm ar putea să fie gândit total altcumva. Hyperloop ar însemna, practic, o nouă Revoluție industrială, pentru că așa cum s-au micșorat distanțele și au început să prospere business-urile, sau să apară noi business-uri, datorită faptului că s-a inventat trenul cu aburi, la fel va fi și în momentul în care acest sistem de transport Hyperloop va fi implementat, la nivel de trasee mici pentru început, între orașe mai mult sau mai puțin apropiate”, spune Marian Heredea.

„Chiar există deja o expresie: «It’s going to be a Hyperlooped area». Zone în care timpul efectiv se comprimă datorită vitezei de transport între două puncte. Ca să dau un exemplu, sunt oameni și în Germania care călătoresc în fiecare zi 60-70 de kilometri până la job, adică pe o distanță foarte mare. Chestia asta s-ar putea elimina. Time is money!”, a mai adăugat acesta.

Cei de la departamentul de marketing Hyperloop au propus, pe baza unor analize foarte precise, câteva rute pentru SUA, Canada, Mexic și India, iar pentru Europa s-au propus Edinburgh – Londra și Glasgow – Liverpool, deci deocamdată doar în Marea Britanie. Depinde de implicarea giganților economici din Europa centrală și din jurul marilor capitale dacă vor apărea și alte rute, dar nu ar fi exclus pe viitor un proiect care să includă distanțe mult mai mari, cum ar fi Berlin – Dresda – Praga – Linz, deci rute care străbat trei țări (Germania, Cehia, Austria).

Deocamdată niciun oraș din Europa de Est…

„Propunerea mea ar fi una euro-regională — spune Marian Heredea —, pentru că a existat la un moment dat conceptul de regiune DKMT (n. red. – o regiune europeană de colaborare transfrontalieră, înființată în 1997, între România, Ungaria și Serbia). S-ar putea crea cu Hyperloop un astfel de cerc care să înglobeze Arad, Timișoara, Belgrad, Novi Sad, Szeged și Arad înapoi, orașe care pot genera împreună o complementaritate. Un avantaj, de exemplu, ar fi faptul că Aradul nu are, și probabil nici nu va mai avea, un aeroport cu prea multe rute, dar are Timișoara și Belgrad. Distanța s-ar rezuma la 9, respectiv 17 minute. Ca să nu mai vorbim de posibilitățile de locuri de muncă în aceste orașe, atât din Arad acolo, cât și – de ce nu – invers. Sau: orașul Szeged este un hub foarte important în domeniul medicinei… și sunt foarte mulți arădeni care merg acolo la tratament. Nu știu cu ce am atrage noi pe cei din Szeged, dar ar putea fi o legătură turistică, din inima orașului maghiar, direct în inima Aradului, fără să fii nevoit să urci și apoi să cobori de pe autostradă, ajungând în centru să te pui să cauți un loc de parcare, făcând astfel ore întregi”.

Dar se pune din nou o întrebare de baraj: ar fi benefic Aradului o astfel de rută… sau mai degrabă am facilita emigrarea arădenilor?

„Nu, nu cred, pentru că tu pleci în momentul în care te deranjează ceva, te deranjează distanța pe care trebuie s-o parcurgi zi de zi. În momentul în care se va elimina distanța, automat, mult mai multă lume ar rămâne la Arad, unde are familia, unde are prietenii ș.a.m.d. ”, e de părere Heredea.

Dar cine ar veni aici, la Arad?

De ce tocmai aici, când la fel de ușor se va ajunge la Timișoara sau la Novi Sad?

„Nu știu neapărat cine și de ce ar veni aici momentan, dar asta e o chestiune de strategie locală, în funcție de ce se dorește pe o perioadă mai lungă de timp, în funcție de ce investiții vrem să dezvoltăm, în funcție de capacitatea administrației de a atrage business-uri care să contribuie la economia orașului, pentru că, automat, nivelul de trai s-ar ridica și asta s-ar resimți pe toate palierele, în toate domeniile. E o reacție în lanț până la urmă, iar cine rămâne în afară, nu are decât de pierdut, la nivel local sau, mai ales, regional”, spune Heredea.

Componentele tunelului Hyperloop ar putea fi construite și la Arad

„Tot sistemul Hyperloop reprezintă elemente prefabricate, care se pot produce în masă, așa că eu m-aș duce chiar mai departe și aș zice că unele componente s-ar putea fabrica chiar la Arad! Până la urmă, discutăm despre un tren într-un tub, iar Aradul are această istorie industrială”, e de părere Heredea.

„Eu știu că contextul nostru este mult mai fragil și mult mai instabil față de restul Europei, că tot timpul există schimbări politice, care ne afectează mai mult sau mai puțin, începând de la legislație, care se schimbă foarte des, până la guvernele care se pot schimba foarte des… dar lucrurile stau diferit când vorbim despre dezvoltarea unui pol economic regional. Un lucru e clar: este foarte important pentru implementarea unui astfel de proiect să ai o stabilitate macro-economică”, a mai adăugat arhitectul arădean.

Un alt argument în proiectul lui Marian Heredea este contextul european:

„Mă gândesc că Novi Sad și Belgrad ar avea o relație mult mai strânsă decât Timișoara – Belgrad, dar în același timp, sistemul ăsta de Hyperloop, în momentul în care s-ar implementa la nivel european (să zicem că trăim într-o lume ideală și ar fi gata până în anul 2030), ulterior vei putea să creezi conexiuni între rutele existente. Adică să ajungi de la Timișoara până la Bruxelles într-o oră și jumătate, în condițiile în care cu avionul faci patru ore și jumătate cu tot cu așteptarea în aeroport, iar cu mașina faci mai mult de 15 ore, e o chestie extraordinară pentru oricine. Plus că depășești problemele astea naționale. Noi, până la urmă, trăim deja în Europa, trebuie să acceptăm faptul că suntem europeni. Există aici și o motivație economică. În curând, Serbia va intra în UE, dacă se merge pe parcursul firesc al lucrurilor, și vor veni și ei cu un plus economic”.

Să nu uităm că, alături de Timișoara, Novi Sad a fost desemnat Capitală Culturală Europeană în 2021, cu toate că, deocamdată, Serbia nu face parte din UE.

Am putea să ne întrebăm, de asemenea…

de ce are Marian Heredea toate aceste preocupări. Mai întâi ideea cu Tesla în Arad, acum Virgin-Hyperloop One în Arad… 

„Eu am călătorit destul de mult în lume și întotdeauna când m-am întors în România, m-am întors cu frustrarea legată de faptul că vezi că dincolo se implementează anumite lucruri, dincolo tot timpul se poate, iar noi ne poticnim sau ne blocăm în niște lucruri care nu au nici un sens și care, de fapt, nu sunt probleme reale, sunt probleme create artificial. Există finanțări, există posibilități să aplici un proiect chiar la nivel european, ideea este să vrei să faci ceva. Eu nu fac parte dintr-un partid politic sau dintr-un aparat administrativ prin care să pot să fiu un «decision maker», dar mi se pare frustrant câteodată că există atâtea pârghii de care te poți folosi, ai acces la informație la orice oră și în orice zi, dar observ că noi, ca oraș, mergem pe o cale bătătorită, foarte lentă și de multe ori greșită, în ceea ce privește dezvoltarea orașului. Aici se mai adaugă și birocrația la nivel de țară, în sensul că nu s-a descentralizat nimic. Aceleași probleme de dezvoltare le are și Timișoara, pentru că procesul de regionalizare a fost oprit… sau cel puțin a rămas în aer. Este vorba despre un tip de autonomie regională la nivel de decizii și acum aparatul este la fel. Nu s-a descentralizat nimic. 

În 99% din cazuri suntem pasivi

Sper să nu cad aici într-un clișeu, că vin cu tot felul de propuneri și idei din astea futuriste, dar ideea acestui Hyperloop este tocmai ca propunerile pentru implementare să vină din afară. Adică «vino tu și spune-mi, e compatibilă ruta aceasta cu ce vrei tu? Uite, noi putem să-ți oferim ceva care poate să-ți rezolve problemele într-un timp extrem de scurt». Noi cum reacționăm la asta? În 99% din cazuri suntem pasivi. Ne uităm în tot felul de direcții care nu-și au sensul. Eu încerc să fiu implicat la nivel de comunitate, dar tot ce pot să dau eu comunității e acest knowledge, acest research, care într-un fel se leagă de domeniul în care lucrez eu, doar că aceste idei trebuie să aibă un impact într-un leadership local, care să zică «da, hai să facem un astfel de proiect, hai să funcționăm împreună pentru oraș!», chiar dacă în prima fază ar fi o simplă viziune pe plan european! Dar e un pas făcut, adică apărem pe harta Europei, care, cred eu, e un lucru foarte important. La fel puteam să ieșim din anonimat cu titlul de Capitală Verde sau Capitală Culturală Europeană, dacă am fi câștigat. La fel, dacă chiar s-ar fi luat în considerare un proiect de genul Tesla în România. Eu cred că Aradul, ca oraș, ca infrastructură, ca tip de dezvoltare, se mula ca o mănușă pe nevoile Tesla, înțelegând aici forța de muncă și dezvoltarea ulterioară”, spune Heredea.

„Eu am terminat un master în urbanism și-mi pot da seama de necesitățile pe care le are un oraș pe partea de mobilitate. În propunerea mea, am analizat PIB-ul fiecărui oraș implicat și ce ar însemna pentru această zonă, ca impact economic. Pot să spun că dacă s-ar implementa un asemenea sistem, zona asta ar deveni una dintre cele mai puternice din Europa de Est.

Eu am o organizație non-profit la Timișoara, Utopia, cu care am avut câteva acțiuni pe partea de dezvoltare sustenabilă și împreună cu ei vreau să propunem, în cadrul unei conferințe despre mobilitate, care va avea loc la Timișoara în 2018, să putem să creem un fel de board la nivel de regiune, Arad – Timișoara, împreună cu care să facem o cerere oficială către Hyperloop ca să fim incluși în această viziune europeană. Chiar dacă nu se va implementa anul viitor… pentru că vorbim despre o investiție de câteva miliarde de euro, dar vorbim despre o strategie care ar putea fi realizat în timp. Mai întâi pe bucăți… și, conform analizei mele, prima bucată ar putea fi chiar Arad – Timișoara, dacă se dorește această zonă metropolitană. Deci asta va depinde foarte mult de colaborarea dintre cele două orașe. Noi, Asociația Utopia, suntem deschiși să colaborăm și cu alte ONG-uri sau companii, ideea este să share-uim aceeași viziune asupra lucrurilor care, din punctul meu de vedere, este o viziune actuală, chiar dacă sună science-fiction pentru noi, dar în restul Europei este văzută într-un mod firesc, ca un proiect care se va materializa în viitorul apropiat”, a mai spus arădeanul.

Vezi în galeria foto de la finalul articolului simulările și analizele grafice realizate de Marian Heredea!

 

Oare ce ar zice Henri Coandă, dacă ar trăi astăzi?

Virgin-Hyperloop One nici măcar nu este o idee nouă.

Teoretic, România putea să aibă așa ceva încă din perioada comunistă! Asta fiindcă Henri Coandă, poate cel mai renumit inginer din România, a gândit pentru prima oară acest sistem de transport în anii ’70, înainte de moartea sa din 1972, iar apoi inginerii au testat sistemul în localitatea Măneciu, din judeţul Prahova, pe o distanţă mică. Cercetătorii au testat sistemul de transport prin tub vidat, în tuneluri, dar şi la suprafaţă. Coandă visa să unească Bucureşti de Braşov şi Constanţa, dar şi de Oraşul Viitorului, un fel de Silicon Valley al României, amplasat pe plaja cuprinsă între Delta Dunării şi brațul Sfântul Gheorghe, scrie Playtech.ro.

henri-coanda-experiment-de-tip-hyperloop-1170x432

Henri Coandă a spus că folosind invenția sa, oamenii ar fi putut călători între București și Ploiești în maximum 8 minute cu o viteză de circa 500 de kilometri pe oră.

Ar fi Hyperloop One cel mai eficient mijloc de transport?

Mai rapid decât Hyperloop One a fost doar avionul supersonic de pasageri Concorde, care atingea peste 2000 km/h. Mai rapid decât Hyperloop One, deci, de aproape două ori.

CNLtrUYWcAIyUTM

Ca urmare însă a unui accident aviatic din 25 iulie 2000 și a efectelor economice de după 11 septembrie 2001, zborurile au încetat la 24 octombrie 2003.

Unii spun că și la nivelul de consum, Concorde era mai eficient, însă acel unic accident care a pus capăt zborului supersonic în sistem de transport public pune la îndoială siguranța unor astfel trasee. Cât despre Virgin-Hyperloop One, dacă tunelul în care se deplasează vehiculul este suficient de protejat de anumite forțe exterioare, șansele unui accident rămân la zero. Compania Virgin-Hyperloop One a dat asigurări că rezistența tunelului subteran ar fi atât de mare, încât n-ar avea nimic de suferit nici în cazul unui cutremur.

 

[email protected], 17 octombrie 2017, 8:20 AM