(„Să se citește patriotic-afectat… așa… fratello… ca și când ești la microfon de nuntă și tre` să citești un discurs de iobag despre șmecheri”)
Acum, în aceste momente fericite pentru poporul german și pentru germanofilii de pretutindeni, când pe toate clădirile din Europa, cel puțin, flutură drapelul învingătorului-de-la-mondiale, cu greu ne stăvilim suspinele de emoție și lacrimile pline de recunoștință la  adresa batalionului mixt condus de căpitanul Schweinsteiger sub îndrumarea führerului Joachim Löw, declarându-ne public admirația necondiționată pentru Mannschaftul german care, ca acum 70 și ceva de ani, și-a zdrobit toți inamicii în marșul său glorios spre cucerirea mapamondului…

Mă leși?… (se renunță la tonalitatea precedentă și se trece la o lectură normală)
Ca unul care o văzut meciul Argentina – Germania într-un spațiu în care încă mai miroase a român ucis de neamț și a neamț ucis de român (remember Păuliș, 1944, când taica era fecior) v-o spun pe șleau că n-am pic de respect, sentimente fraterne sau admirație pentru nemți… inclusiv când joacă fotbal. Dacă cu Ambianța Valea Ciorii joacă, sau, vorba lu` Nepotu, cu Ferencváros Budapest, țin cu ăia… De când mă știu „microbist de televizor”, respectiv de când am citit despre lagărele de concentrare, înțeles și auzit de la părinți și bunici cum stă treaba cu nemții… de prin `78, adică, de când Argentina a luat Campionatul iar fotbalul era frumos și poetic… tot adun pe motive…
Adică ce mentalitate de sclav trebuie să prezinți la cap ca să ții cu ăia de ți-au bombardat țara, ți-au ucis părinții, unchii sau bunicii, ți-au jefuit teritoriul și au comis orori greu până și de lecturat ca ficțiune în numele… a ce?… A unei ideologii imbecile, animalice, de redus mintal scăpat la mitralieră, care n-a înțeles nimic nici măcar din mesajele propriilor genii. Faptul că „Germania a dat lumii majoritatea muzicienilor mari, cei mai mari filosofi ai epocii moderne și o pleiadă de poeți superbi” e o bilă neagră pentru cei care le-au „continuat munca” transformând întreaga planetă într-un teatru de război și reducând la un blestem ideea de OM. Da, sunt dintre cei care au dat pe repede înainte dezvoltarea industriei, a comunicațiilor și a administrației publice… așa, și?… Era mult mai ok ca toate acestea să evolueze normal… în mersul firesc al istoriei… ce – ne grăbește cineva undeva?!
Să-ți povestesc și despre „marota discursivă” privind faptul că „nemții, pe unde au fost au lăsat ordine, iar când au plecat din județul Arad ne-au lăsat case și străzi frumoase, îngrijite…” Da, le-am fost o gazdă bună, primitoare până la fraternitate, când au fugit de războaie, de sărăcie și prigoană din țara lor condusă de dictatori criminali – iar când le-a fost din nou bine au plecat înapoi, iar Statul Român i-a (sic!) despăgubit casă cu casă, metru cu metru… neamț scârțar cu neamț scârțar i-am despăgubit.
Că „neamțul e bătăios, că nu renunță niciodată la luptă, că se adaptează oricăror condiții și are cultul muncii” nu contestă nimeni… Dar calitățile astea le au și leul… și pantera… Nu ți-ar plăcea să fii condus de lei și de pantere. Că „euroii se tipăresc la ei”… Așa… mie mi-ar plăcea ca, în virtutea dreptului democratic la egalitate și umor să se tipărească la Caracal, iar OK-ul să-l primească la Buenos Aires. Că „investițiile germane în România”… da… uită-te la OBI… Ni-s buni pentru ei când le cumpărăm marfa… când nu, ne fac hoți și sărăntoci… Ni-s buni când muncim pe 10% din salariul unui Fritz (vorba lu` văru-meu din Șofronea, măcelar la Stachenhausen: „n-ai să vezi neamț la șaibă sau la lopată!”)… când nu, ne fac leneși și puturoși. Ni-s buni să le spălăm babele la cur… aia suntem pentru ei… iar, mai nou, observ că o facem pe gratis și din plăcere. D-aia, nu rar, îmi vin în cap tripuri cu subrete seduse cu japca de ruși… La meciul de aseară, de exemplu…
Hitler și Himmler visează, de azi-noapte începând, frumos în iadul în care zac… cred că li s-a dat voie să ia și o gură de aer. Goebbels și-a tras o insignă cu  Mario Götze… Mengele își simte, în sfârșit, destinul împlinit… tătă lumea se salută cu „Heil Germania!” iar Nietzsche e din nou papă și se dă în bărci cu Wagner prin Valhalla cu walkiriile…
Acuma, numa nu știu cum justifică doamna Angela în fața predecesorilor săi prezența în echipa roș-galben-neagră a lui Boateng sau Ozil… dar faptul că nici nu-i lasă să cânte Deutschland über alles spune multe… o grămadă spune.
Chiar așa – ce-i cu afluxul ăsta de filogermanitate pe noi?… că văd că se lasă facebookul de atâta bătut pas de defilare. de zici că ni-s la ceva chermeză SS.  Mă așteptam la mai mult realism dialectico-istoric din partea unui popor care a fost călărit de nemți din toate pozițiile și, de ce nu?, la mai multă simpatie pentru Argentina lui Jorge Luis Borges și Messi… că… ce?… ai văzut tu argentinieni bombardând Podgoria sau au auzit că vor să-și facă „Uniunea Democratică a Argentinienilor din România” și să-ți ia Ardealul?…
Nemaipunând că Argentina joacă fotbal infinit mai frumos și bate natural, dar cu milă…

P.S.: Poza am luat-o de pe net… deci nu-s singurul care!…